ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - Ministerul ...

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEEvaluarea calităţii terapiei antibacterieneCalitatea antibioticoterapiei/profilaxiei este evaluată prin intermediul studierii minuţioase a documentelormedicale sau prin petrecerea controlului de audit. Auditul terapiei antibacteriene este definitca o analiză multilaterală a calităţii terapiei/profilaxiei medicamentoase, prescrise pentru un caz clinicconcret, şi include răspunsurile la următoarele întrebări:• Există indicaţii pentru terapia/profilaxia antibacteriană?• Este adecvată selecţia antibioticului?• Sunt luate în consideraţie preparatele de alternativă? Luând în vedere:• eficacitatea (sensibilitatea, activitatea antimicrobiană);• toxicitatea, reacţiile alergice;• spectrul de acţiune;• sinecostul.• Este adecvată durata tratamentului? (prea îndelungat, prea scurt)• Caracteristicile farmacocinetice adecvate ale preparatului? (doza, frecvenţa, căile de administrare)• Termenii adecvaţi de prescriere a antibioticelor• prea timpurii (până la colectarea materialului pentru examenul bacteriologic)• întârziat (de exemplu, profilaxia postoperatorie)• rezultatele tratamentuluiAuditul este efectuat de comisia pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale şi antibioticorezistenţeiinstituţiei medicale sau epidemiologul de spital, iar în cazurile complicate – de către Comitetul republicande supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale.Însuşi procesul de evaluare poate servi drept măsură educaţională. Totodată, rezultatele audituluipot servi ca bază pentru măsurile ulterioare de optimizare a administrării preparatelor antibacteriene.Utilizarea calitativă a chimiopreparatelor antibacteriene constă, în esenţă, într-o practică clinicăbazată pe date obiective în prescrierea raţională a resurselor disponibile şi în eforturi maxime deprevenire sau control a antibioticorezistenţei. Majoritatea criteriilor de calitate a tratamentului suntdeterminate de eficacitatea clinică şi economică (26).La ora actuală, multe din principiile existente în administrarea preparatelor antimicrobiene necesităo reconsiderare critică. Chiar şi cel mai neînsemnat avantaj al administrării antibioticului trebuie confruntatcu riscul eventual de dezvoltare a rezistenţei şi cheltuielile economice.Bibliografia1. Apostolov L., Gaisan N., Chiriac L., Crihak M. Unele aspecte epidemiologice de formare a tulpinilorpolirezistente a florei microbiene în sectorul Cahul. Mater. Congresului V al Igieniştilor, Epidemiologilor şi Microbiologilordin Republica Moldova. Chişinău, 2003, p. 150-151.2. Bejenaru V., Găluşca T., Grecu L. Despre respectarea sanitaroepidemiologică în secţiile de profilchirurgical şi obstetrical a raionului Briceni. Factori de risc în apariţia infecţiilor nosocomiale din unele unităţispitaliceşti. Mater. Congresului IV al Igieniştilor, Epidemiologilor şi Microbiologilor din Republica Moldova. Vol.2A. Chişinău, 1997, p. 201-203.3. Cotici A., Galeţchi P., Plugaru S. Structura etiologică a infecţiei chirurgicale. Anale ştiinţifice ale USMF„Nicolae Testemiţanu”, vol. 1. Chişinău, 2003, p.342-346.4. Diculencu D., Mitreanu G. Rezistenţa la penicilină a tulpinilor de Streptococcus pneumoniae izolate dininfecţii respiratorii. Revista medico-chirurgicală. Iaşi, 2002, Nr 1, p. 61-63.5. Dimitriu Ş., Teodorovici G. Infecţiile nosocomiale. Boli infecţioase şi epidemiologie. Iaşi, 1986, p. 553-556.6. Godard I., Vedrinne C., Motin I. La frequence des infections en reanimation polyvalente: une enqueted’incidence. Agrissologie, 1990, vol. 31 (8 Spec. N), p. 529-531.7. Ivan A. Antibioticorezistenţa antibacteriană – problemă majoră de sănătate populaţională, mereuactuală. Revista medico-chirurgicală. Iaşi, 2002, Nr 1, p. 31-32164 Ediţia I