ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - Ministerul ...

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEmai adesea, cateterizarea urinară. Pentru cei mai mulţi dintre pacienţii care necesită drenaj vezical petermen lung, preferabilă ar fi cateterizarea continue, din cauza frecvenţei complicaţiilor septice. Agenţiicare cauzează infecţiile variază foarte mult, în funcţie de istoricul infecţiei, folosirea instrumentaruluisau tratament. Deoarece infecţia incrucişată între pacienţii cateterizaţi este puţin frecventă, se pare cavinovată instituţia spitalicească. Marea majoritate a infecţiilor urinare nosocomiale sunt generate deEnterobactericeae, enterococi, Pseudomonas. Singurele metode de reducere a riscului de infecţie princateterizare sunt inserarea unui cateter steril în condiţii de asepsie si menţinerea unui sistem de drenajsteril. Inserarea de catetere impregnate cu antibiotice sau toaleta zilnică nu sunt considerate metodeeficiente de prevenire a infecţiilor nosocomiale.După cum s-a menţionat mai sus, importanţa infecţiei pediatrice nosocomiale prin BDA este destulde semnificativă. În etiologia BDA nosocomiale intervin diferiţi agenţi patogeni, principalii fiind genulEsherichia, Salmonella, Shigella, microorganisme condiţionat patogene cum ar fi genul Klebsiella, Enterobacter,Citrobacter, etc. Infecţia cu E.coli, cât şi cea provocată de flora condiţionat patogenă, este cea maifrecvent întâlnită infecţie în staţionarele de noi născuţi. Conform unor date din literatură, infecţia survinemai frecvent ca rezultat al transmiterii ei de la persoanele adulte (personalul de îngrijire, mame, etc.),realizându-se cu uşurinţă cale habituală de transmitere. Formele de manifestare a infecţiei pediatricenosocomiale în staţionarele de noi născuţi pot fi de diferită gravitate, preponderent forme grave, în unelecazuri fiind şi principală a decesului la nou născut. Cazuri de infecţii nosocomiale pediatrice prin BDA, determinatede genul Salmonella şi Shigella, pot fi înregistrate în secţiile de nou născuţi, însă prioritar acesteinfecţii sunt înregistrate în secţiile specializate de diferit profil la copiii mai mari (1 – 6 ani). Acest fapt estedictat în primul rând de particularităţile de transmitere a acestor germeni infecţioşi - cale prioritară detransmitere alimentară şi hidrică.Reieşind din cele menţionate prevenirea infecţiilor nosocomiale în instituţiile medicale pentru copiinecesită a fi un obiectiv permanent al activităţii personalului medical şi un criteriu de evaluare a calităţiimanagementului din unităţile sanitare. Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale trebuie să devinăobligaţii profesionale şi de serviciu pentru toate categoriile de personal medico-sanitar şi auxiliar din toateunităţile prestatoare de servicii şi îngrijiri medicale. Activitatea de asistenţă medicală are loc în condiţiide risc recunoscute, totodată fiind dificilă eradicarea sau eliminarea infecţiei nosocomiale. În acelaşi timpcontrolul eficient al manifestării cantitative şi calitative a morbidităţii poate fi realizat prin diminuarea risculuila infecţie şi eliminarea infecţiilor evitabile prin activitate preventivă. Administraţia instituţiilor medicalede profil pediatric este obligată să desfăşoare pentru personalul medical activităţi de perfecţionareprofesională şi educaţie, inclusiv în domeniul prevenirii şi combaterii infecţiilor nosocomiale.Bibliografie1. Acute diarrhoeal diseases in complex emergencies: critical steps.WHO. 20 Avenue • 1211 –Geneva – 27 • Switzerland2. Atribuţiile şi responsabilităţile instituţionale şi ale personalului din unităţile sanitare publiceşi private în prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale http://www.raa.ro/evenimentestiintifice/hivacademy/resurse/OrdMS994/ANEXAIIATRIBUTII.doc3. Brumăriu O. Infecţia urinară la sugar//Patologiepediatrică, Iaşi, 2001, www.iasi.mednet.ro/vip/lucrări.htm4. Săndesc D. Noile ghiduri de management al pneumoniilor nosocomiale www.atitimisoara.ro/_files/documents/files/2006/Noile%20ghiduri%20de%20management%20al%20pneumoniilor%20nosocomiale.pdf5. Халитова В.И., Шляхов Э.Н., Присакарь В.И. и др. Сравнительная клинико-эпидемиологическаяхарактеристика сальмонелёза у детей раннего возраста. //Здравоохранеие, Кишинёв, 1985, с. 3-6.6. Борисов Л.Б. Эшерихия как этиологические агенты внутрибольничных инфекций.Медицинская микробиология, вирусология, иммунология. М., 1994.7. Митрохин С.Д. Значение энтеробактерий в инфекционной патологии человека //Инфекции и антимикробная терапия. Том 07/№ 2/2005.8. Покровский В.И. Кишечная инфекция – сальмонелёз //Инфекционные болезни иэпидемиология. М.2007.72 Ediţia I