11.07.2015 Views

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - Ministerul ...

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - Ministerul ...

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - Ministerul ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE– mânerele uşilor, marginea patului, întrerupătoarele - se spală cu apă şi <strong>de</strong>tergent. Patul, salteaua,perna (ultimele două trebuie să fie în saci <strong>de</strong> muşama), masa nou-născutului se şterge cu o cârpămuiată în soluţie <strong>de</strong>zinfectantă;• pereţii, pervazurile ferestrelor, draperiile, tablourile se spală sistematic;• balonaşele, son<strong>de</strong>le, clismele, instrumentele <strong>de</strong> metal, sticlă şi alte materiale se <strong>de</strong>zinfectează dupăfiecare folosire şi se sterilizează. Tot inventarul sterilizat se păstrează în containere sterile, uscate şimarcate;• pentru manipulaţii se folosesc tampoane sterile care se păstrează în casolete în seturi (câte 30-50bucăţi). Tampoanele care nu s-au folosit se sterilizează din nou.Organizarea lucrului şi măsurile antiepi<strong>de</strong>mice în cabinetul pentru vaccinăriAmenajarea cabinetului pentru vaccinări.Îmbrăcămintea personalului în cabinetul pentru vaccinări:• halat, costum individual <strong>de</strong> bumbac, încălţăminte <strong>de</strong> schimb;• bonetă;• mască;• vaccinarea se efectuează în mănuşi;• mâinile se spală cu săpun lichid şi se şterg cu un şervet <strong>de</strong> hârtie pînă la şi după vaccinarea fiecăruinou-născut; înainte <strong>de</strong> îmbrăcarea mănuşilor se face şi <strong>de</strong>zinfectarea cu antiseptic (vezi “Protocolul<strong>de</strong> spălare pe mîini”).Igienizarea cabinetului şi inventarului în cabinetul pentru vaccinări:• <strong>de</strong>ritecatul umed în cabinet se efectuează <strong>de</strong> trei ori pe zi cu apă şi <strong>de</strong>tergent;• aerisire în locul <strong>de</strong>zinfectării cu lampa bactericidă sau folosirea lămpilor bacterici<strong>de</strong> mobile;• spălarea suprafeţei mesei după contactul cu copilul cu apă şi <strong>de</strong>tergent;• pereţii, pervazurile ferestrei, draperiile se spală atunci cînd sînt vizibil murdare• seringile folosite sânt stocate în cutii speciale, care ulterior se ard• resturile <strong>de</strong> vaccin rămas se stochează într-un vas cu <strong>de</strong>zinfectant şi sânt vărsate în sistemul <strong>de</strong>canalizare peste 6 ore• materialele refolosibile se <strong>de</strong>zinfectează după fiecare folosire şi se sterilizează. Tot inventarul sterilizatse păstrează în containere sterile, uscate şi marcate.• pentru proceduri se folosesc tampoane sterile care se păstrează în casolete în seturi (cîte 30-50bucăţi). Tampoanele care nu s-au folosit se sterilizează din nou.IN duc la o majorare semnificativă a duratei <strong>de</strong> spitalizare şi a costurilor asistenţei obstetricale.Deaceea, este necesar să fie respectată calitatea supravegherii prin, efectuarea investigaţiilor clinice şi<strong>de</strong> laborator repetate, pentru confirmarea rezultatului obţinut.6.3 Particularităţi <strong>de</strong> organizare a <strong>control</strong>ului infecţios în secţiile<strong>de</strong> hemodializăPacienţii ce necesită hemodializă aparţin la grupul <strong>de</strong> risc major <strong>de</strong> contractare a infecţiilor <strong>nosocomiale</strong>,ca urmare cât a patologiei grave a pacientului (diabet zaharat, boli cardiovasculare, insuficienţă renală,imunodificienţă crescută etc.), atât şi în rezultatul riscului major <strong>de</strong> contaminare a infecţiei (procedurileefectuate ţin <strong>de</strong> accesul la zonele sterile ale organismului – căile vasculare, cavitatea abdominală etc.).La pacienţii cu hemodializă mai frecvent complicaţiile infecţioase ţin <strong>de</strong> septicemii, peritonite, infecţiicu transmitere prin sânge (HVB, HVC, HIV, etc.).С.И. Савелиев şi al. (2003) au constatat semne <strong>de</strong> HVB şi HVC la 67,2 şi 48,5%, respectiv, dinpacienţii supuşi hemodializei mai bine <strong>de</strong> 6 luni, iar В.В. Нечаев şi coaut- (2003) au <strong>de</strong>pistat o corelaţie200 Ediţia I

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!