ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - Ministerul ...

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEcontribuit eficient la reducerea morbidităţii generale prin hepatitele virale B şi D, în special la copiii pânăla 14 ani. Astfel că, HVB în comparaţie cu morbiditatea în perioada prevaccinală în rândul copiilor pânăla 14 ani s-a redus de la 1002 cazuri în anul 1989 până la 17 cazuri în anul 2007 sau de circa 60 ori.Această reducere semnificativă a contribuit la schimbarea raportului între nivelurile de morbiditateîn rândul copiilor şi nivelul morbidităţii persoanelor de 15 şi mai mulţi ani. Dacă pe tot parcursul perioadelorprevaccinală şi vaccinării selective a predominat morbiditatea în rândul copiilor, apoi în perioadavaccinării totale predomină morbiditatea adolescenţilor şi adulţilor.În grupul adolescenţilor şi celor vârstnici (15 şi mai mulţi ani) morbiditatea s-a redus de la 1836cazuri în anul 1989 până la 222 cazuri în anul 2007 (17 şi mai mulţi ani) sau de circa 8 ori. Aceastădescreştere este datorată, atât măsurilor specifice de profilaxie (vaccinarea), cât şi măsurilor de profilaxienespecifice, aplicate în republică.Aşadar putem deduce, că vaccinarea nou născuţilor şi altor grupuri de risc este o măsură preventivăfoarte eficace şi efectuarea ei în continuare, precum şi a măsurilor preventive nespecifice, va contribui lareducerea semnificativă an de an a morbidităţii şi la substituirea generaţiei actuale înalt afectate de VHBcu o altă generaţie puţin afectate.În pofida rezultatelor obţinute, totuşi indicii morbidităţii prin HVB, depăşesc cu mult indicii înregistraţiîn majoritatea ţărilor europene (de la 0,2 la 100 mii populaţie în Luxemburg până la 1,8 în Olanda) ceeace contribuie la sporirea numărului de bolnavi cu hepatită cronică, ciroză hepatică şi cancer primarhepatic. Indicele morbidităţii prin hepatite virale cronice şi ciroze hepatice creşte de la 772,9 ‰ în anul1989 pînă la 1693,7‰ în anul 2005.Morbiditatea prin HVB acută în Republica Moldova după vârstă şi sex.Unii din factorii biologici ce ar putea influenţa morbiditatea prin diferite infecţii sunt sexul şi vârsta,ce servesc ca criterii în determinarea grupelor de risc. Pentru morbiditatea prin HVB factorul de vârstăa jucat un rol semnificativ, servind şi ca unul din argumente în implementarea vaccinării totale contraHVB a nou născuţilor începând cu toamna anului 1994. În rezultat, ponderea grupelor de vârstă 0-2 anişi 3-6 ani pe parcursul celor 13 ani (1995-2007) a scăzut de la 238 la cazuri unice. Persoanelor de sexmasculin le revine o pondere mai mare în morbiditatea prin HVB, constituind 55,8% în raport cu 44,2%în rândul persoanelor de sex feminin.Hepatita Virală CPână în 1989 hepatita virală C (HVC) era una din hepatitele virale NANB cu mecanism parenteralde infectare. Astăzi sunt cunoscute caracteristicele principale ale virusului hepatitei C, unele legităţiale procesului epidemic al infecţiei, există teste specifice pentru diagnosticul ei, însă sunt întrebări fărărăspuns în ce priveşte controlul hepatitei virale C.Hepatita virală C, a început a fi oficial înregistratăîn RM începând cu anul 1991.Datele prezentate în figura 2 ne demonstrează faptul că morbiditatea prin această infecţie a crescuttreptat până în 1996 – de la 1,62 o / oooola 7,6 0 o / oooo, o creştere de 4,7 ori. Începând cu anul ulterior,1997, este în descreştere, atingând în 2007 indicele de 2,9 o / oooo. În cazul HVC grupul de risc îl constituiepersoanele de vârsta 20-50 ani.Analiza şi evaluarea morbidităţii prin HVC a bărbaţilor şi femeilor în diferite grupuri de vârstăa arătat că în general predomină sexul masculin – 52,7% în raport cu 47,3% ce revine celui feminin,constatându-se o diferenţă semnificativă. Aşadar, în procesul epidemic al HVC în ultimii ani are loc odescreştere latentă a nivelului de morbiditate, care, probabil, va continua şi în anii următori, dar ponderealor va creşte datorită reducerii semnificative a morbidităţii prin HVB şi HVD.Hepatita virală DParticularităţile epidemiologice ale hepatitei virale D sunt în mare măsură similare cu cele aleinfecţiei cu VHB, dat fiind faptul că agentul patogen al hepatitei D este un virus defect care poate pro-38 Ediţia I