ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - Ministerul ...

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALECapitolul 5.IGIENA PERSONALULUI MEDICAL5.1 Igiena mâinilorÎn literatura contemporană igiena mâinilor personalului medical este prezentată ca una din celemai importante în transmiterea IN. Încă în 1847 Ignaţ Zemmeliveis în rezultatul unui studiu epidemiologica confirmat, că decontaminarea mâinilor personalului medical este o procedură importantă,care permite preîntâmpinarea IN. Graţie implementării în practică a antisepticii mâinilor în instituţiaobstetricală, unde activa Zemmeliveis, mortalitatea a scăzut de 10 ori. Totodată şi după 150 de aniaceastă problemă, rămâne de a fi actuală.Conform datelor (1) în 80% cazuri cauza principală de transmitere şi răspândire a IN sunt mâinilepersonalului medical. Practica mondială relevă (8) că prelucrarea corectă a mâinilor se efectuează numaiîn 40% cazuri. Acest fapt se explică în primul rând prin lipsa deplină de cunoştinţe şi deprinderi privindtehnica corectă de prelucrare a mâinilor (1). Din alţi factori ce cauzează o asemenea situaţie pot fimenţionaţi: insuficienţa de timp, pericolul posibil de apariţie a dermatitei profesionale, absenţa conidiilornecesare şi mijloacelor financiare întru achiziţionarea preparatelor pentru prelucrarea mâinilor (8).Spălarea riguroasă pe mâini este o procedură obligatorie pentru cadrele medicale. S-a constatat, căspălarea pe mâini, de exemplu după contactul cu pacienţii, micşorează posibilitatea transmiterii infecţieichiar şi in caz de contact cu pacienţii purtători de infecţie.Flora microbiană a pielii constă din microorganisme rezidente, tranzitorii şi infecţioase.Microflora tranzitorie reprezintă contaminanţi achiziţionaţi recent de la pacienţii colonizaţi sauinfectaţi, sau de pe obiectele mediului contaminate. Aceste tulpini supraveţuiesc pe tegumente perioadescurte de timp (foarte rar mai mult de 24 ore). Flora tranzitorie este prezentată (E.coli, Klebsiellaspp., Pseudomonas spp., Salmonella, S.aureus, C.albicans, rotaviruşi ş.a.), inclusiv tulpinile intraspitaliceşti.Flora infecţioasă include microorganismele care provoacă infecţia pielii (exemplu: panaricii).Flora rezidentă supraveţuieşte şi se multiplică pe tegumente. Ea este prezentată preponderent deflora cocică cum ar fi S. epidermidis şi S. saprophyticus şi difteroizi (Corynebacterium spp.).Nu se recomandă manichiură cu unghiile lungi, categoric nu sunt recomandate unghii artificiale.Aplicarea ojei pe unghii nu conduce la majorarea contaminării mâinilor, dacă unghiile sunt scurt tăiate,însă oja fisurată îngrelează înlăturarea microorganismelor. Totodată, utilizarea ojei poate conduce lareacţii dermatologice nedorite şi ca rezultat pot apărea infecţii secundare. La utilizarea ojei se permitnumai tonuri deschise, care permit a vizualiza calitatea prelucrării spaţiilor.Bijuteriile de pe mâini la fel pot conduce la majorarea indicilor microbieni şi fac dificilă înlăturarea microorganismelor.Se recomandă ca personalul medical să nu poarte giuvaere şi pe motivul dificultăţii îmbrăcăriimănuşilor, defectarea mănuşilor. Ceasul de pe mână la fel poate influenţa calitatea prelucrării mâinilor.Trei nivele de decontaminare a mâinilorTradiţional sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a mâinilor.1. Spălarea pe mâini2. Antiseptica (dezinfectarea) igienică3. Antiseptica (dezinfectarea) chirurgicală.Spălarea simplă a mâinilor este definită ca fiind fricţionarea viguroasă a mâinilor, una de alta, petoate suprafeţele, după prealabila umezire şi săpunire. Se efectuează cu apă potabilă şi săpun fluid (9).În acest scop pot fi utilizaţi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă, detergenţi sau alte produse despălare ce conţin substanţe antimicrobiene şi omologate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.Timpul de contact - 1 minut. De menţionat că mâinile săpunite o singură dată sunt eliberate numai de40% din microflora colonizată, iar spălarea de 2 ori permite înlăturarea a 60-70% din microorganisme.Ediţia I169