ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - Ministerul ...

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE1 2 3 4Respectarea conduitei igienice apersonalului medical, în special aigienei mâinilor.Limitarea considerabilă a utilizăriiantibioticelor în perioadapostoperatorie cu scop profilactic.Efectuarea investigaţiilorbacteriologice în caz desuspecţie la/sau infecţie septicopurulentă,cu determinareaantibioticogramei.Diminuează riscul de infectare apacienţilor cu 30-40%.Va contribui la diminuareapopulaţiei de microorganismerezistente la antibiotice.Selectarea antibioticuluiconform antibioticogrameicontribuie la eficientizareatratamentului, diminuareacirculaţiei tulpinilorantibioticorezistente, reducereaperioadei de spitalizare apacienţilor şi, bineînţeles, apagubei economice.Un element important în combaterea ISPN este depistarea şi înregistrarea cazurilor. Studiile efectuateîn Republica Moldova au demonstrat că numai 10-30% din incidenţa reală prin ISPN sunt depistateşi înregistrate oficial (vezi cap. 2.3.1).Este important de conştientizat faptul, că fenomenul de neînregistrare (dosire) a cazurilor de infecţiicrează condiţii favorabile de dezvoltare a procesului epidemic în continuare care, practic, rămâne necontrolabilşi, evident, nedirijabil. Totodată, nu contribuie la conştientizarea problemei, la constatarea pagubeieconomice, sociale şi morale prejudiciate de IN, care sunt, de fapt, enorme (vezi cap. 2.3.1).Conform unui calcul preventiv efectuat în a. 1997 (5, 9) paguba economică anuală în urma ISPN numaiîn or. Chişinău constituie nu mai puţin de 16-23 mln lei, fără constatarea cazurilor letale, remunerareasuplimentară a muncii personalului, precum şi fără scontarea morbidităţii prin infecţii nosocomiale clasice.Racordată la zi, această cifră este de cel puţin 3-4 ori mai mare şi constituie circa 80-90 mln lei anual.S-a constatat că pentru tratamentul şi susţinerea a numai unui singur caz de osteită posttraumaticăsunt cheltuiete anual din contul statului 6707,7 mii lei (V.Prisacari, V. Tabac, 2007).Există două metode de diagnosticare a ISPN: 1) supravegherea sistematică a plăgii, nemijlocit dechirurg (depistare directă, sau pasivă) (14, 15)) şi 2) depistarea indirectă, sau activă în rezultatul studieriirezultatelor investigaţiilor de laborator, fişelor de observaţie a pacienţilor, registrelor de înregistrarea pacienţilor internaţi, discuţiilor cu lucrătorii medicali etc. Metoda activă poate fi uşor utilizată şi îndeterminarea retrospectivă a morbidităţii prin ISPN şi a factorilor de risc.Este evident că metoda directă de depistare a ISPN este mai precisă şi mai eficientă, deoarecemăsurile antiepidemice şi de corijare a tratamentului sunt efectuate la timp.Totodată, în majoritatea studiilor situaţia reală prin ISPN a fost obţinută în baza depistării active (14),în special în condiţiile de înregistrare insuficientă a IN. S-a constatat că sensibilitatea metodei active deinvestigaţie epidemiologică a IN constituie 83,8%, iar specificitatea – 99,8% (2).Reieşind din cele menţionate, devine clară concluzia, că odată ce infrastructura informaţională desupraveghere epidemiologică în spitale va fi formată, este necesar de a trece la depistarea şi înregistrareaactivă a cazurilor de IN, fapt ce va permite evaluarea influenţei diferitor factori de risc şi determinareaoportunităţii controlului infecţios prin diferite măsuri.Deoarece durata de spitalizare a pacienţilor chirurgicali deseori este scurtă, şi are tendinţe demicşorare, infecţia postchirurgicală poate apărea şi după externarea pacientului. Din acest punct devedere este important ca supravegherea epidemiologică a pacienţilor chirurgicali să continuie şi dupăexternare, în condiţii de ambulator.Este important ca constatarea cazurilor de ISPN să fie efectuată în baza definiţiilor standard de caz(vezi comp. 2.4.1 ).Ediţia I193