GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEModificarea componenţei populaţiei în timp mai frecvent are loc în cazul proceselor <strong>de</strong>schise încomparaţie cu cele închise; în procesele cauzate <strong>de</strong> ecovariante spitaliceşti în comparaţie cu cele <strong>de</strong>terminate<strong>de</strong> ecovariante extraspitaliceşti.Componenţa populaţiei se modifică în procesul tratamentului antimicrobian şi se manifestă printrecerea <strong>de</strong> la variante sensibile la chimiopreparate la polirezistente, <strong>de</strong> la variante extraspitaliceşti lavariante spitaliceşti.Variabilitatea interpopulaţională a microorganismelor condiţionat patogene se manifestă prin formareaşi răspândirea largă în staţionarele spitaliceşti a tulpinelor şi ecovariantelor spitaliceşti cu orezistenţă sporită faţă <strong>de</strong> factorii antimicrobieni utilizaţi mai frecvent în instituţia medicală şi factoriiumorali <strong>de</strong> rezistenţă nespecifică din organismul omului.2.3 Epi<strong>de</strong>miologia infecţiilor sanguin transmisibile2.3.1 Infecţia HIV/SIDASindromul imuno<strong>de</strong>ficienţei achiziţionate (SIDA) prezintă o viroză fatală cu afectarea predominantă a verigiicelulare a imunităţii, caracterizată prin <strong>de</strong>zvoltarea maladiilor infecţioase şi parazitare, şi a tumorilor maligne.SIDA a fost adoptată în calitate <strong>de</strong> unitate nosologică <strong>de</strong> sine stătătoare în 1981 în legătură cu studiereaîmbolnăvirilor în masă <strong>de</strong> pneumonie pneumocistică şi <strong>de</strong> sarcomul Kapoşi printre homosexualii din SUA.Agentul etiologic al SIDA este virusul imuno<strong>de</strong>ficienţei umane (HIV) <strong>de</strong>scoperit în 1983 <strong>de</strong> Luc Montagnier(Franţa, Institutul Pasteur) şi Robert Gallo (SUA, Institutul Naţional al Cancerului). În prezent suntcunoscute două virusuri <strong>de</strong> sine stătătoare ale imuno<strong>de</strong>ficienţei umane: HIV-1 şi HIV-2. Infecţia HIV-2 estecomparativ mai puţin răspîndită în lume şi provoacă maladia mai puţin gravă <strong>de</strong>cît HIV-1.În prezent, pentru diseminarea infecţiei HIV se folosesc doi termeni: SIDA şi infecţia HIV. Prin termenulSIDA se are în ve<strong>de</strong>re stadiul final al infecţiei, caracterizat prin <strong>de</strong>zvoltarea unor maladii infecţioase grave,inclusiv aşa-numitor infecţii oportuniste, soldate cu moartea.SIDA este prima infecţie virotică lentă a omului cu răspîndire pan<strong>de</strong>mică cu care s-a confruntat omenirea.Agentul patogen face parte din grupul retrovirusurilor, familia lentivirusuri, care posedă capacitatea<strong>de</strong> a se integra în aparatul genetic al celulelor umane fără să-şi manifeste patogenitatea timp în<strong>de</strong>lungat.Proprietatea unicală a HIV, ca <strong>de</strong> altfel şi a altor reprezentanţi ai retrovirusurilor, este capacitatea ADN-uluilor <strong>de</strong> a se integra, adică <strong>de</strong> a se încorpora în ADN-ul celulei umane, şi <strong>de</strong> aşi reproduce propriul materialgenetic în paralel cu ADN-ul uman şi <strong>de</strong> ai codifica sinteza propriilor proteine. Această proprietate a HIVşi <strong>de</strong>termină infectarea pe viaţă şi caracterul incurabil al infecţiei.Agentul patogen al infecţiei HIV, virusul T-limfotrop, este notat în literatură ca HTLV-3. Este un virus cuo structură complexă, <strong>de</strong> formă sferică, cu dimensiuni între 85–220 nm. Învelişul extern al virusului prezintăo membrană glico-lipidică dublă <strong>de</strong> la care pornesc excrescenţe. În centrul particulei virale se află nucleul,acoperit cu membrană proteică. Principalele proteine virale, faţă <strong>de</strong> care în organismul uman se elaboreazăanticorpi, se împart în interne, cu masa moleculară între 18 şi 25 kilodalton, notate corespunzător p18şi p25, şi externe, legate <strong>de</strong> gluci<strong>de</strong> şi numite glicoproteine, notate gp41 şi gp120, precum şi proteinelefermenţilor p34, p52 şi p68. În afară <strong>de</strong> aceste proteine, parte componentă a particulei virale, în sînge suntprezenţi precursorii proteinelor virale, notate p40, p55 şi gp160. Faţă <strong>de</strong> toate aceste proteine în organismuluman se produc anticorpi, pe <strong>de</strong>pistarea cărora şi se bazează diagnosticul <strong>de</strong> laborator al infecţieiHIV/SIDA. Proteinele HIV enumerate, fie naturale, sintetice sau genoingenerice, sunt folosite în calitate <strong>de</strong>antigene la fabricarea preparatelor diagnostice.La baza patogeniei infecţiei HIV stă afectarea sistemului imun pe fundalul căreia se <strong>de</strong>zvoltă maladiigrave, incurabile. Caracteristică este afectarea verigii celulare a imunităţii. Distrugînd limfocitele CD4 sauT-helperii, principala celulă reglatoare a sistemului imun, virusul condiţionează distrugerea tuturor verigi alesistemului imun. Infecţia HIV afectează şi alte celule, care poartă pe suprafaţa lor receptor CD4: monocitele,macrofagii practic ai tuturor organelor şi ţesuturilor umane, precum şi celulele cromafine ale intestinului,celulele gliale ale creierului etc.Ediţia I29
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEInfecţia HIV şi SIDA nu au careva manifestări clinice specifice. Tabloul clinic se caracterizează printr-omare diversitate, <strong>de</strong>terminată, pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong> capacitatea HIV <strong>de</strong> a afecta diferite celule, pe <strong>de</strong> altă parte– <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea diferitor maladii infecţioase, inclusiv oportuniste, adică provocate <strong>de</strong> microorganismeconvenţional patogene. De ultima circumstanţă este legată <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa acestor afecţiuni <strong>de</strong> răspîndire amicroorganismelor convenţional patogene în diferite regiuni geografice ale lumii.Perioada <strong>de</strong> incubaţie a infecţiei HIV (<strong>de</strong> la infectare pînă la apariţia primelor simptoame clinice)poate dura <strong>de</strong> la cîteva luni pînă la 10 ani şi mai mult. Aproximativ în 50% din cazuri, la persoanele infectate,după 2–4 săptămîni <strong>de</strong> la infectare, se <strong>de</strong>zvoltă aşa-numita infecţie acută, ce evoluează sub formă <strong>de</strong> gripăsau anghină. Această stare durează <strong>de</strong> obicei <strong>de</strong> la cîteva zile pînă la 2 săptămîni, este condiţionată <strong>de</strong> reacţiasistemului imun la virus şi coinci<strong>de</strong> cu începutul producerii <strong>de</strong> anticorpi. Titrul lor creşte treptat şi <strong>de</strong>vinesuficient pentru diagnosticarea infecţiei. După stadiul acut urmează perioada <strong>de</strong> purtător sănătos, a căreidurată <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> vîrsta individului, modul <strong>de</strong> viaţă, <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile dăunătoare etc.Perioada <strong>de</strong> incubaţie treptat trece în stadiul limfoa<strong>de</strong>nopatiei generalizate persistente (LGP).Principalul simptom al acestuia sunt nodulii limfatici măriţi. Este caracteristică mărirea nodulilor limfaticicu 2 şi mai multe localizări, dimensiunile <strong>de</strong> 2 cm şi mai mult, numărul în pachet – 2 şi mai mulţi. Limfoa<strong>de</strong>nopatiageneralizată este cel mai frecvent şi mai stabil simptom al infecţiei HIV la persoanele seropozitive.Stadiul poate dura <strong>de</strong> la cîteva luni pînă la mai mulţi ani cu perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> acutizare şi remisiune, trecînd în celedin urmă în complexul asociat SIDA. Pentru acest stadiu este caracteristică înrăutăţirea stării generale.Infectaţii acuză slăbiciune, oboseală, scă<strong>de</strong>rea poftei <strong>de</strong> mîncare. Se remarcă perioa<strong>de</strong> în<strong>de</strong>lungate, <strong>de</strong> 3 lunişi mai mult, <strong>de</strong> creştere nemotivată a temperaturii pînă la 38–39º, afecţiuni purulente ale pielii recidivante,<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a <strong>de</strong>rmatitelor, diareilor recidivante nemotivate, care pot dura mai mult <strong>de</strong> o lună, pier<strong>de</strong>reapînă la 10% din greutate şi mai mult. În sînge, în această perioadă, are loc reducerea numărului <strong>de</strong> limfocite,micşorarea raportului T-helperi/T-supresori.Stadiul <strong>de</strong> SIDA propriu-zis este stadiul clinic terminal al infecţiei HIV caracterizat prin <strong>de</strong>zvoltareaaşa-numitelor maladii infecţioase SIDA-indicatoare sau SIDA-asociate, inclusiv infecţii oportuniste şineoformaţiuni pe fundalul unei imuno<strong>de</strong>ficienţe grave. Din numeroasele infecţii oportuniste (se cunosc maimult <strong>de</strong> 170 <strong>de</strong> microorganisme convenţional patogene) în lista SIDA-indicatoare au fost incluse 13 unităţinozologice, provocate <strong>de</strong> agenţi infecţioşi <strong>de</strong> natură diferită (tab. 1).Infecţiile oportuniste în SIDA se caracterizează printr-o evoluţie gravă, recidivantă, rezistentă la tratamentulaplicat, <strong>de</strong>seori se termină cu <strong>de</strong>cesul.Tabelul 1. Clasificarea agenţilor infecţioşi SIDA – indicatoriProtozoare Fungi Bacterii VirusuriToxoplasma gondiiIsospora belliCryptosporidium sppPneumocystis cariniiCandida albicansCryptococcus neoformansHistoplasma capsulatumCoccidioi<strong>de</strong>s immitisSalmonella sppMycobacterium avium complexMycobacterium tuberculosisHerpes simplexCytomegalovirushominisDintre tumorile maligne, cel mai <strong>de</strong>s în SIDA se întîlneşte sarcomul Kaposi. În SIDA această tumoarese caracterizează prin <strong>de</strong>zvoltarea la persoane tinere, afectarea pielii şi a mucoaselor, evoluţie malignă,predispoziţie la generalizare, metastazare. În SIDA se pot <strong>de</strong>zvolta şi limfoame ale creierului, carcinomullimbii, rectului.Monitorizarea clinică a bolnavilor <strong>de</strong> SIDA <strong>de</strong>monstrează o variabilitate largă a formelor clinice şi<strong>de</strong>osebiri esenţiale în variantele evoluţiei clinice ale bolii în diferite regiuni ale globului. În funcţie <strong>de</strong>predominare a afecţiunii anumitor sisteme, se disting următoarele forme clinice <strong>de</strong> SIDA cu maladiileinfecţioase şi sindroamele caracteristice:1. Pulmonară: pneumonie pneumocistică, aspergiloza pulmonară, pneumonie bacteriană;2. Intestinală: criptosporidioză, gastrită candidozică, esofagită;30 Ediţia I
- Page 4 and 5: Ghidul este destinat specialiştilo
- Page 6: Egaliseringen• Xenakis oppførels
- Page 9: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 13 and 14: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 15 and 16: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 17 and 18: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 19 and 20: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 21 and 22: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 23 and 24: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 25 and 26: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 27: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 31 and 32: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 33 and 34: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 35 and 36: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 37 and 38: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 39 and 40: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 41 and 42: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 43 and 44: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 45 and 46: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 47 and 48: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 49 and 50: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 51 and 52: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 53 and 54: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 55 and 56: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 57: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 61 and 62: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 63 and 64: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 65 and 66: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 67 and 68: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 69 and 70: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 71 and 72: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 73 and 74: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 75 and 76: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 77 and 78: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 79 and 80:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 81 and 82:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 83 and 84:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 85 and 86:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 87 and 88:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 89 and 90:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 91 and 92:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 93 and 94:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 95 and 96:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 97 and 98:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 99 and 100:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 101 and 102:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 103 and 104:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 105 and 106:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 107 and 108:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 109 and 110:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 111 and 112:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 113 and 114:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 115 and 116:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 117 and 118:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 119 and 120:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 121 and 122:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 123 and 124:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 125 and 126:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 127 and 128:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 129 and 130:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 131 and 132:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 133 and 134:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 135 and 136:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 137 and 138:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 139 and 140:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 141 and 142:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 143 and 144:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 145 and 146:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 147 and 148:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 149 and 150:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 151 and 152:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 153 and 154:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 155 and 156:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 157 and 158:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 159 and 160:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 161 and 162:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 163 and 164:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 165 and 166:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 167 and 168:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 169 and 170:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 171 and 172:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 173 and 174:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 175 and 176:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 177 and 178:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 179 and 180:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 181 and 182:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 185 and 186:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 187 and 188:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 189 and 190:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 191 and 192:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 193 and 194:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 195 and 196:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 197 and 198:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 199 and 200:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 201 and 202:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 203 and 204:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 205 and 206:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 207 and 208:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 209 and 210:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 211 and 212:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 213 and 214:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 215 and 216:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 217 and 218:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 219 and 220:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 221 and 222:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 223 and 224:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 225 and 226:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 227 and 228:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 229 and 230:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 231 and 232:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 233 and 234:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 235 and 236:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 237 and 238:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 239 and 240:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 241 and 242:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 243 and 244:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
- Page 245:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S