obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

Orizont
genetic
Adâncime,
cm
Higroscopici
ate
Humus
Aciditatea
hidrolitică
Gradul de saturaţie
cu baze, %
Caracteristica morfologică a cernoziomului carbonatic. Profilul
49, s. Samurza, fâşie de pădure cu covor înţelenit, subraionul 13b (Ursu,
2006).
A gazon 0-8 cm, uscat, cenuşiu-închis, trecere lentă, argilo-lutos,
slab tasat, structură grăunţoasă şi glomerulară mică, pronunţată, rădăcini
A 1 8-30 cm, uscat, cenuşiu-trecere lentă, argilă lutoasă, structură
glomerulară mică, rădăcini.
A 2 30-55 cm, uscat, cenuşiu-închis, trecere lentă, argilă lutoasă,
structură glomerulară mică, vinişoare fine de carbonaţi.
B 1 55-80 cm, uscat, cenuşiu cu vinişoare de carbonaţi, trecere lentă,
lutoasă, tasat, structură glomerulară mică slab pronunţată, CaCO 3 .
B 2 80-110 cm, uscat, cenuşiu cu pete şi vinişoare de carbonaţi,
trecere argilă lutoasă, tasat, CaCO 3 , crotovină.
C 110-150 cm, de culoare galbenă cu pete şi concreţiuni albe de
CaCO 3 , argilă lutoasă, slab tasat, crotovină.
Fig. 3.11. Cernoziom carbonatic (Ursu, 2008)
Tabelul 3.14. Caracteristica fizico-chimică a cernoziomului carbonatic argilo-lutos,
profilul 49 (Ursu, 2008)
CaCO3
pH
Cationi
schimbabili
%
Ca ++ Mg ++ Σ
me/100g sol
A gaz 0-8 3,88 2,83 2,6 8,46 26,80 3,54 30,34
A 1 15-25 3,98 2,08 3,6 8,56 26,62 3,11 29,73
A 2 35-45 4,09 1,64 4,5 8,59
B 1 60-70 3,79 1,25 5,8 8,59 24,08 3,32 27,40
B 2 90-100 2,86 0,41 6,8 8,72 16,05 6,58 22,63
C
120-130 3,22 0,89 13,0 8,62
140-150 2,95 10,7 8,72
‣ Cernoziomurile vertice se formează în condiţii de stepă pe roci argiloase cu conţinut
înalt de argilă fină. Orizontul A este molic, structurat, însă tasat, dur. Orizontul B, fiind şi el în
genere molic, (humificat), are caractere vertice – nuanţe verzui, structură bulgăroasă mare. După
nivelul şi conţinutul carbonaţilor, cernoziomurile vertice pot fi carbonatice, tipice sau levigate (se
evidenţiază la nivel de gen).
Cernoziomurile constituie solul principal al fondului agricol, predominând în asolamente,
plantaţii viti-pomicole, masive de păşuni. Lucrarea sistematică a acestor aduce la destructurarea,
dehumificarea şi tasarea lor în stratul arabil. Pe versanţi activează eroziunea de suprafaţă şi cea
liniară.
3.2.4.2. Clasa solurilor litomorfe
Clasa solurilor litomorfe – este reprezentată de rendzine şi vertisoluri, care s-au format
datorită influenţei predominante a proprietăţilor rocilor materne – calcarelor, marnelor şi argilelor
grele. Componenţa şi particularităţile acestor roci modifică direcţia şi regimurile pedogenetice
zonale, automorfe.
103