obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

iniţială de 100 de puncte pentru fiecate categorie de folosinţă agricolă şi cultură a fost împărţită în
10 clase de fertilitate (din 10 în 10 puncte), clasa I reprezentând terenurile cele mai puţin fertile.
Studiul pedologic şi bonitarea terenurilor prezintă o deosebită importanţă, ajutând la
stabilirea cât mai corectă a folosinţelor şi culturilor, a tehnologiilor, a planurilor de producţie, a
contractărilor, a impozitelor, a investiţiilor, a retribuirii muncii în agricultură etc. Folosindu-ne de
bonitarea solului, putem astfel clarifica aprecierea comparativă a productivităţii diferitor soluri şi
prognoza recolta diferitor culturi în cadrul gospodăriei, al raionului, al provinciei pedologice, al
republicii cu ajutorul evidenţei fertilităţii naturale a solului.
5.2.5. Indicatori de caracterizare tehnologică
Odată cu bonitarea se face şi caracterizarea tehnologică a terenurilor respective, în scopul
determinării necesităţilor şi posibilităţilor de sporire a capacităţii de producţie.
Pentru caracterizarea tehnologică a terenurilor se folosesc 8 indicatori şi anume:
• pretabilitatea pentru irigaţii;
• necesitatea lucrărilor de prevenire şi combatere a excesului de umiditate;
• necesitatea lucrărilor de prevenire şi combatere a salinităţii şi a alcalinităţii;
• necesitatea lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii;
• specificul lucrărilor solului şi mecanizarea proceselor de lucrare a solului;
• consumul de energie şi durata perioadei pentru lucrările solului;
• necesitatea amendării calcice şi specificul fertilizării;
• necesitatea lucrărilor de recultivare şi diminuare a poluării.
5.2.6. Evaluarea terenurilor agricole
Stabilirea valorii terenurilor stă la baza părţii economice a cadastrului general. La baza
evaluării stă bonitarea cadastrală care furnizează informaţii calitative stabilite prin metode
ştiinţifice. La terenurile agricole şi forestiere se folosesc următoarele noţiuni:
• valoarea de randament - care se bazează pe bonitarea terenurilor şi pe evaluarea venitului net
în raport cu clasele de calitate ale unor unităţi model;
• valoarea impozabilă – care are ca punct de plecare venitul net şi valoarea de randament, din
primul scăzându-se dobânzile ipotecilor, al capitalului propriu şi un procent de beneficiu. Acest
procedeu conduce în final la un impozit drept şi echitabil care îmbină interesele individuale cu cele
sociale;
• valoarea de circulaţie – care ia în considerare valoarea de randament la care se adaugă şansa
de a realiza un câştig.
Pentru cadastrul general se cere calculul venitului net şi valoarea de randament ca elemente
de bază pentru stabilirea impozitelor. Preţul de pe piaţa liberă este influenţat de legea cererii şi a
ofertei, definită de poziţia terenului faţă de centrele populate, în special cele turistice şi de şansele
ca acestea să poată construi, de accesibilitatea la căile de transport ş.a.
Evaluarea pământului în cadrul economiei de piaţă este o operaţie importantă, întrucât
valoarea lui are pondere în capitalul proprietăţii agricole. Ea trebuie să ţină seama că terenurile
agricole au o multitudine de clasificări, destinaţii, categorii. Ca urmare, valoarea pământului este
influenţată de o serie de factori şi cauze, care au o tendinţă de sporire sau scădere a acesteia.
Principalii factori care pot influenţa mai mult sau mai puţin valoarea s pământului sunt:
• calitatea terenului agricol;
• posibilităţile creşterii valorii prin efectuarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare (drenaje,
irigaţii, fertilizări);
• avantajele oferite de aproprierea de căile de comunicaţie, sursele de comunicaţie şi centrele
populate;
• gustul şi aspiraţiile populaţiei atrase sau nu de activităţile agricole;
• forma sub care este exploatat pământul (personal, în arendă, în parte);
• mărimea, organizarea – parcelarea;
138