obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

Apă capilară – este reţinută în porii capilari ai solului datorită fenomenelor de capilaritate. Este
accesibilă pentru plante, constituie cea mai importantă formă de apă din sol (fig. 2.13).
Apă peliculară
Particulă
de sol
capilar
Apă de higroscopicitate
Apă capilară
Fig. 2.13. Reprezentarea schematică a apei capilare (după P. Idelfonse, 1993, citat de Gh. Lupaşcu, 1998)
Se distinge apă capilară sprijinită când are legătură cu apa freatică (din care provine prin
ascensiune capilară) şi apă suspendată (figura 2.14) când nu are legătură cu apa freatică, aceasta
fiind la mare adâncime (în acest caz dintre apa provenită din precipitaţii şi apa ridicată din pânza
freatică se găseşte un strat permanent uscat, denumit orizont mort).
Fig. 2.14. Reprezentarea schematică a apei capilare sprijinite, suspendate şi a orizontului mort (după P.
Idelfonse, 1993, citat de Gh. Lupaşcu, 1998)
Apă gravitaţională – apă care se găseşte în pori necapilari după căderea precipitaţiilor şi se
scurge în adâncime sub influenţa gravitaţiei. Este sursa temporară de aprovizionare a plantelor.
Apa freatică este apa scursă în adâncime şi înmagazinată deasupra unui strat impermeabil.
Stratul îmbibat se numeşte strat acvifer, de unde apa se ridică prin capilare. Porţiunea astfel umezită
poartă denumirea de franjă capilară, iar atunci când se execută un puţ (de la grecescul freas – puţ)
apa se scurge în groapa respectivă, ridicându-se la un anumit nivel, denumit oglinda apei freatice.
În funcţie de adâncime, apa freatică poate fi: la adâncime critică (1-3 m), subcritică (3-5 m) şi
acritică (5-6 m). Când apa freatică se află la adâncime critică provoacă gleizarea sau înmlăştinirea
solului, deoarece se ridică prin capilaritate la suprafaţă, iar dacă este mineralizată produce
sărăturarea solului. Când se află la adâncime subcritică apa freatică influenţează solul numai în
partea inferioară, iar dacă se află la adâncime critică nu influenţează deloc solul.
Sucţiunea apei din sol reprezintă forţa cu care apa este atrasă şi reţinută în solul nesaturat în
apă (solul conţine apă sorbită la suprafaţa particulelor şi apă capilară).
Sucţiunea poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul tensiometrelor şi se măsoară, de obicei, în
centimetri coloană de apă, mm coloana de mercur sau în atmosfere.
Măsurată în centimetri coloană de apă, sucţiunea variază de la l cm (sol saturat cu apă), până
la 10000000 cm coloană de apă (sol uscat). Scofield a introdus noţiunea de pF (prin analogie cu pH)
care reprezintă logaritmul zecimal a centimetrilor coloană de apă corespunzătoare forţei de reţinere
a apei de către sol.
66