obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
3.2. CLASIFICAREA SOLURILOR MOLDOVEI<br />
3.2.1. Unităţile taxonomice <strong>de</strong> clasificare.<br />
3.2.2. Diagnosticarea solurilor.<br />
3.2.3. Clasificarea solurilor Republicii Moldova.<br />
3.2.1. Unităţile taxonomice <strong>de</strong> clasificare<br />
Pentru clasificarea solurilor se folosesc următoarele unităţi taxonomice:<br />
clasa;<br />
tip;<br />
subtip;<br />
gen;<br />
specie;<br />
varietate;<br />
categorie (rang).<br />
Unitatea <strong>de</strong> bază este tipul <strong>de</strong> sol, care se <strong>de</strong>osebeşte printr-un profil vertical specific, un tot<br />
integru al orizonturilor, caracterele şi particularităţile cărora eluci<strong>de</strong>ază rezultatele proceselor<br />
pedogenetice. Tipul <strong>de</strong> sol reprezintă o grupă <strong>de</strong> soluri asemănătoare separate în cadrul unei clase<br />
<strong>de</strong> soluri, caracterizate printr-un anumit mod specific <strong>de</strong> manifestare a uneia sau mai multor dintre<br />
următoarele elemente diagnostice: orizontul diagnostic specific clasei şi asocierea lui cu alte<br />
orizonturi, trecerea <strong>de</strong> la sau la orizontul diagnostic specific, etc.<br />
După N. Florea (1968) aceluiaşi tip genetic aparţin solurile care au caracteristici comune:<br />
- acelaşi tip <strong>de</strong> aport <strong>de</strong> substanţe organice şi <strong>de</strong> procese <strong>de</strong> transformare a acestora;<br />
- acelaşi tip <strong>de</strong> procese complexe <strong>de</strong> <strong>de</strong>scompunere a masei minerale şi <strong>de</strong> sinteză a<br />
noilor compuşi minerali şi organo-minerali;<br />
- acelaşi tip <strong>de</strong> migrare şi <strong>de</strong> acumulare a substanţelor.<br />
Ca urmare solurile din cadrul unui tip genetic au alcătuire similară a profilului <strong>de</strong> sol şi nivel<br />
apropiat <strong>de</strong> fertilitate<br />
Tipurile se unesc în clase în funcţie <strong>de</strong> rolul predominant al unor factori, influenţa cărora<br />
condiţionează particularităţile comune a proceselor pedogenetice. Clasa <strong>de</strong> soluri reprezintă<br />
totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod <strong>de</strong> diferenţiere a profilului <strong>de</strong> sol<br />
dat, <strong>de</strong> prezenţa unui anumit orizont pedogenetic sau proprietate esenţială, consi<strong>de</strong>rate elemente<br />
diagnostice.<br />
În cadrul tipurilor se evi<strong>de</strong>nţiază subtipurile <strong>de</strong> sol, specificul cărora este condiţionat <strong>de</strong><br />
rolul, intensitatea şi stadiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a proceselor pedogenetice, caracteristice tipurilor sau <strong>de</strong><br />
alte particularităţi.<br />
Genul este o grupă <strong>de</strong> soluri în cadrul subtipului ale cărui particularităţi sunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong><br />
influenţa complexului condiţiilor locale. Divizarea subtipurilor în genuri <strong>de</strong> sol se face în funcţie <strong>de</strong><br />
caracteristicile particulare ale solului, gradul <strong>de</strong> gleizare, stagnogleizare, salinizare, alcalizare,<br />
eroziune, adâncimea <strong>de</strong> la care apar carbonaţii etc.<br />
Specia este o grupă <strong>de</strong> soluri în componenţa genului care se caracterizează prin gradul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare a procesului <strong>de</strong> solificare <strong>de</strong> bază (adâncimea, intensitatea proceselor <strong>de</strong> podzolire,<br />
adâncimea şi intensitatea acumulării humusului ş.a.). De exemplu, evi<strong>de</strong>nţierea speciilor la solurile<br />
podzolice-înţelenite după gradul <strong>de</strong> podzolire – slab podzolic, mo<strong>de</strong>rat podzolic, puternic podzolite.<br />
Evi<strong>de</strong>nţierea speciilor cernoziomurilor din Moldova poate fi efectuată după grosimea orizontului<br />
humic (A + AB):<br />
• superficial (mai puţin <strong>de</strong> 20 cm);<br />
• puţin profund (20-45 cm);<br />
• mo<strong>de</strong>rat profund (45-80 cm);<br />
• profund (80-120 cm);<br />
• foarte profund (mai mult <strong>de</strong> 120 cm).