04.11.2014 Views

obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

3.2. CLASIFICAREA SOLURILOR MOLDOVEI<br />

3.2.1. Unităţile taxonomice <strong>de</strong> clasificare.<br />

3.2.2. Diagnosticarea solurilor.<br />

3.2.3. Clasificarea solurilor Republicii Moldova.<br />

3.2.1. Unităţile taxonomice <strong>de</strong> clasificare<br />

Pentru clasificarea solurilor se folosesc următoarele unităţi taxonomice:<br />

clasa;<br />

tip;<br />

subtip;<br />

gen;<br />

specie;<br />

varietate;<br />

categorie (rang).<br />

Unitatea <strong>de</strong> bază este tipul <strong>de</strong> sol, care se <strong>de</strong>osebeşte printr-un profil vertical specific, un tot<br />

integru al orizonturilor, caracterele şi particularităţile cărora eluci<strong>de</strong>ază rezultatele proceselor<br />

pedogenetice. Tipul <strong>de</strong> sol reprezintă o grupă <strong>de</strong> soluri asemănătoare separate în cadrul unei clase<br />

<strong>de</strong> soluri, caracterizate printr-un anumit mod specific <strong>de</strong> manifestare a uneia sau mai multor dintre<br />

următoarele elemente diagnostice: orizontul diagnostic specific clasei şi asocierea lui cu alte<br />

orizonturi, trecerea <strong>de</strong> la sau la orizontul diagnostic specific, etc.<br />

După N. Florea (1968) aceluiaşi tip genetic aparţin solurile care au caracteristici comune:<br />

- acelaşi tip <strong>de</strong> aport <strong>de</strong> substanţe organice şi <strong>de</strong> procese <strong>de</strong> transformare a acestora;<br />

- acelaşi tip <strong>de</strong> procese complexe <strong>de</strong> <strong>de</strong>scompunere a masei minerale şi <strong>de</strong> sinteză a<br />

noilor compuşi minerali şi organo-minerali;<br />

- acelaşi tip <strong>de</strong> migrare şi <strong>de</strong> acumulare a substanţelor.<br />

Ca urmare solurile din cadrul unui tip genetic au alcătuire similară a profilului <strong>de</strong> sol şi nivel<br />

apropiat <strong>de</strong> fertilitate<br />

Tipurile se unesc în clase în funcţie <strong>de</strong> rolul predominant al unor factori, influenţa cărora<br />

condiţionează particularităţile comune a proceselor pedogenetice. Clasa <strong>de</strong> soluri reprezintă<br />

totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod <strong>de</strong> diferenţiere a profilului <strong>de</strong> sol<br />

dat, <strong>de</strong> prezenţa unui anumit orizont pedogenetic sau proprietate esenţială, consi<strong>de</strong>rate elemente<br />

diagnostice.<br />

În cadrul tipurilor se evi<strong>de</strong>nţiază subtipurile <strong>de</strong> sol, specificul cărora este condiţionat <strong>de</strong><br />

rolul, intensitatea şi stadiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a proceselor pedogenetice, caracteristice tipurilor sau <strong>de</strong><br />

alte particularităţi.<br />

Genul este o grupă <strong>de</strong> soluri în cadrul subtipului ale cărui particularităţi sunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong><br />

influenţa complexului condiţiilor locale. Divizarea subtipurilor în genuri <strong>de</strong> sol se face în funcţie <strong>de</strong><br />

caracteristicile particulare ale solului, gradul <strong>de</strong> gleizare, stagnogleizare, salinizare, alcalizare,<br />

eroziune, adâncimea <strong>de</strong> la care apar carbonaţii etc.<br />

Specia este o grupă <strong>de</strong> soluri în componenţa genului care se caracterizează prin gradul <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>zvoltare a procesului <strong>de</strong> solificare <strong>de</strong> bază (adâncimea, intensitatea proceselor <strong>de</strong> podzolire,<br />

adâncimea şi intensitatea acumulării humusului ş.a.). De exemplu, evi<strong>de</strong>nţierea speciilor la solurile<br />

podzolice-înţelenite după gradul <strong>de</strong> podzolire – slab podzolic, mo<strong>de</strong>rat podzolic, puternic podzolite.<br />

Evi<strong>de</strong>nţierea speciilor cernoziomurilor din Moldova poate fi efectuată după grosimea orizontului<br />

humic (A + AB):<br />

• superficial (mai puţin <strong>de</strong> 20 cm);<br />

• puţin profund (20-45 cm);<br />

• mo<strong>de</strong>rat profund (45-80 cm);<br />

• profund (80-120 cm);<br />

• foarte profund (mai mult <strong>de</strong> 120 cm).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!