obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

2.7 APA DIN SOL
2.7.1. Forţele care acţionează asupra apei din sol. Mişcarea apei în sol.
2.7.2. Formele de apă din sol.
2.7.3. Constantele hidrofizice ale solului.
2.7.4. Proprietăţile hidrofizice ale solului.
2.7.5. Regimul hidric al solului.
2.7.6. Soluţia solului.
2.7.1. Forţele care acţionează asupra apei din sol. Mişcarea apei în sol
Apa a jucat un rol important în apariţia şi evoluţia vieţii pe globul terestru. Ea constituie
componentul de bază al materiei organice vii şi factorul esenţial în realizarea schimbului de materie
şi energie dintre lumea minerală şi cea vie.
Forţele care acţionează asupra apei:
1. Gravitaţională. Acţionează asupra apei aflate în porii necapilari, atunci când solul este
saturat cu apă. Sub influenţa gravitaţiei apa se deplasează de sus în jos prin porii necapilari
determinând umezirea în adâncime a solului. Odată cu scăderea cantităţii de apă, forţa
gravitaţională scade la rândul ei şi deplasarea apei încetează. Pe suprafeţele înclinate se produce şi o
deplasare laterală a apei în sol.
2. Forţele capilare. Acţionează asupra apei aflate în porii capilari ai solului, care nu este
supusă forţei gravitaţionale şi este reţinută în sol. Forţa cu care apa este reţinută în porii capilari este
invers proporţională cu diametrul porilor. Sub acţiunea acestor forţe, apa se mişcă mai lent, în toate
direcţiile, în general dinspre porii mai mari spre cei mai mici.
3. Forţa de adsorbţie. Forţele moleculare libere de la suprafaţa particulei de sol în stare
uscată compun forţa sa de adsorbţie. Acţionează asupra apei aflate la suprafaţa particulelor de sol şi
este de natură electrostatică (diferenţă de sarcini electrice dintre apă şi particulele de sol), apa
îmbrăcând particulele sub formă de pelicule. Aceste forţe sunt foarte mari (10000 atm.) şi sub
influenţa lor apa se mişcă foarte lent dinspre peliculele mai groase spre cele mai subţiri sau trece
sub formă de vapori. Fixarea apei este însoţită de degajare de căldură numită căldură de umectare.
Odată cu mărirea umidităţii, pe măsura ce pelicula de apă din jurul particulei de sol se îngroaşă,
forţa de adsorbţie se reduce treptat şi apa este legată mai puţin strâns, până la o completă anulare a
forţei de adsorbţie.
4. Forţe determinate de tensiunea vaporilor de apă. Acţionează asupra apei aflate sub formă
de vapori. Vaporii de apă sunt supuşi la tensiuni determinate de temperatură şi umiditate, direct
proporţional cu acestea, datorită variaţiilor pe parcursul anului. Diferenţa de tensiune crează forţele
care determină deplasarea vaporilor de apă din locurile cu presiune mare spre cele cu presiune mică.
5. Forţele de sucţiune a rădăcinilor plantelor. Rădăcinile plantelor exercită o forţă de sugere
care atinge 15-20 atm., prin care apa din sol este atrasă spre rădăcini. Pe măsură ce apa este
consumată, este atrasă şi se mişcă spre rădăcini şi apa aflată la distanţă mai mare.
6. Forţele osmotice. Acţionează numai în cazul solurilor bogate în săruri solubile, datorită
presiunii osmotice determinate de sărurile dizolvate în apă. Cu cât cantitatea de săruri este mai mare
cu atât presiunea osmotică este mai mare. Presiunea osmotică determină o reţinere mai puternică a
apei, care nu mai poate fi preluată de rădăcini, fiind depăşită forţa de sucţiune a acestora, apărând
seceta fiziologică.
7. Forţele hidrostatice. Acţionează numai când solul este saturat şi are un strat de apă
deasupra (bălteşte apa la suprafaţă). Forţele sunt determinate de greutatea stratului de apă de la
suprafaţă, care impune deplasarea apei spre adâncime.
De obicei se disting trei forme ale mişcării apei în sol:
Mişcarea în stare de vapori,
Mişcarea capilară,
Mişcarea gravitaţională.
64