obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

CAPITOLUL I. BAZELE GEOLOGIEI ŞI MINERALOGIEI
1.1. STRUCTURA GLOBULUI PĂMÂNTESC
Materia din care este alcătuit Globul Pământesc se prezintă în stare solidă, lichidă, gazoasă
şi plasmatică. Ea este dispusă astfel încât formează mai multe zone denumite învelişuri sau
geosfere: atmosfera, hidrosfera, biosfera, perisfera, centrosfera (fig.1.1). La aceasta pedologii mai
adaugă încă o zonă, denumită pedosfera.
Fig. 1.1. Secţiune prin Globul Pământesc
Atmosfera. Este învelişul de gaze al Pământului. Drept
limită inferioară a atmosferei se consideră suprafaţa
uscatului, mărilor şi oceanelor. Aerul este însă prezent şi în
scoarţa Pământului, în crăpăturile, fisurile şi porii acesteia.
De asemenea, aer atmosferic se găseşte şi în ape. Atmosfera
se întinde până la înălţimi foarte mari (~ 3000 km).
Atmosfera a fost împărţită în sens altitudinal în mai
multe straturi (troposfera, stratosfera, mezosfera,
termosfera, exosfera). Dintre acestea mai important este
primul, denumit troposfera, care se întinde până la înălţimi
de 6-18 km şi în care se produc fenomenele meteorologice
obişnuite (norii, ploile, vânturile etc).
Hidrosfera. Acoperă circa 71 % (361 mln.km 2 ) din
suprafaţa Pământului şi este reprezentată prin oceane, mări, lacuri, ape curgătoare, ape subterane,
apă sub formă de zăpadă, gheaţă şi vapori.
Biosfera. Este alcătuită din totalitatea organismelor vii. Viaţa este prezentă pe Pământ, în
Pământ, în apă şi aer. Procesele specifice biosferei sunt sinteza şi descompunerea materiei organice.
Litosfera sau scoarţa terestră este alcătuită din roci muntoase: granit, gnaisuri, bazalt,
peridotite etc.
Perisfera. Se întinde de la suprafaţa Pământului până la adâncimea de circa 1200 km. În
componenţa perisferei predomină compuşi ai siliciului cu aluminiu, magneziu etc.
Mezosfera. Se găseşte în continuarea perisferei, între 1200 km şi 2900 km. Mezosfera este
alcătuită predominant din combinaţii a sulfului, cromului, fierului, siliciului, magneziului şi
nichelului.
Centrosfera. Începe de la circa 2900 km şi continuă până în centrul Pământului (considerat
la circa 6370 km). În alcătuirea centrosferei, denumită şi sâmburele central al Pământului,
predomină nichelul şi fierul.
Pedosfera. Solul continental sau terestru se formează la intersecţia litosferei cu atmosfera,
cu biosfera, hidrosfera şi cu litosfera însăşi, fiindcă solul evoluează pe materialul litosferic ca
substrat permanent. Se formează astfel la suprafaţa uscatului un înveliş care, oricum, protejează
litosfera de solificare tot mai în profunzime. Solul subacvatic, solul lacustru, marin sau oceanic se
formează la contactul litosferei mai mult cu hidrosfera şi mai limitat cu biosfera şi atmosfera.
Aceasta înseamnă că odată cu formarea solului apare o sferă nouă, pedosfera sau pătura solului,
care acoperă litosfera la suprafaţa de contact cu atmosfera.
Întrucât solul se formează în partea superioară a litosferei, pe seama mineralelor şi rocilor ce
o compun, este necesar în continuare de studiat unele noţiuni referitoare la alcătuirea mineralogică
şi petrografică a scoarţei.
11