obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

Datele hidrografice şi hidrogeologice se referă la reţeaua hidrografică, debite, izvoare,
lacuri; nivelul hidrostatic al apelor freatice; indicaţii în legătură cu aprovizionarea cu apă;
posibilitatea de inundaţie, de stagnare a apelor provenite din precipitaţii, de sărăturare, de
înmlăştinire, de desecare şi irigare, îndiguire etc.
În cadrul datelor referitoare la climă se prezintă temperaturile (medii lunare şi anuale,
maxime, minime etc.); brumele şi îngheţurile timpurii şi tîrzii; precipitaţiile (medii pe decade, luni
şi ani); umiditatea atmosferică; direcţia, intensitatea şi frecvenţa vânturilor (vînturi aducătoare de
ploi, de furtuni, de uscăciune, de ger etc.); indicii climatici; aprecieri generale asupra climatului
regiunii şi indicaţii de culturi potrivite acestuia sau care ar putea fi întroduse etc.
Datele de vegetaţie se referă la natura arborescentă sau ierboasă a acesteia, componenţă,
grad de acoperire, buruieni şi posibilităţi de combatere, observaţii asupra modului cum se comportă
vegetaţia cultivată etc.
În continuare se prezintă solurile separate, pe unităţi. La fiecare unitate se dau date
referitoare la formarea solurilor respective în funcţie de condiţiile de solificare; caracterizarea
morfologică şi fizico-chimică; aprecieri asupra fertilităţii şi posibilităţii de sporire a producţiei
(lucrări agrotehnice, adâncimea stratului arat, combaterea crustei, îngrăşămintele şi amendamentele
indicate, măsurile hidroameliorative, prevenirea şi combaterea eroziunii etc.); recomandări asupra
modului cel mai indicat de folosire etc.
După prezentarea separată a unităţilor de sol se trece la gruparea acestora în unităţi
agropedoameliorative, urmărindu-se alcătuirea de unităţi care să permită aplicarea aceluiaşi
complex de măsuri agrotehnice, agrochimice, hidroameliorative etc.
Memoriul agropedologic cuprinde în mod obligatoriu şi hărţi. Numărul şi natura acestora
este în funcţie în primul rând de scopul pentru care a fost făcută cercetarea şi specificul regiunii.
Hărţile alcătuite la cartarea soluruilor fac parte din categoria hărţilor speciale. Ele trebuie sa fie
clare, uşor de descifrat. Pentru acest motiv nu se încarcă prea mult şi sânt întotdeauna însoţite de
legende detaliate. În orice lucrare de cercetarea solului trebuie prezentată harta unităţilor de sol şi
caracterizarea lor. În mod obişnuit, pentru a nu se încărca prea mult această hartă, şi ai complica
astfel folosirea, se alcătuiesc hărţi separate referitoare la: unităţile geomorfologice, textură, roci
mame, adâncimea apelor freatice şi compoziţia acestora, gradul de saturare, permeabilitatea,
capacitatea de câmp, conţinutul de humus şi necesitatea de încorporare a îngrăşămintelor organice,
reacţia solului şi nevoia de amendamente, conţinutul în elemente nutritive şi recomandări de
aplicare a îngrăşămintelor minerale, indicaţii referitoare la aplicarea măsurilor agrotehnice,
hidroameliorative, de prevenire şi combatere a eroziunii solului etc.
Raportul ştiinţific sau memoriul agropedologic este însoţit şi de anexe reprezentate prin
materialele documentare de teren, de laborator etc., cum ar fi: fişele cu descrierea pe teren a
profilelor de sol, buletine de analiză a probelor, schiţe, fotografii etc.
5.1.3. Importanţa practică a cartării solului
O agricultură raţională nu poate fi făcută fără cunoaşterea amănunţită a întregului ansamblu
de factori ce alcătuiesc mediul de creştere şi dezvoltare a plantelor. Pentru asigurarea celor mai
bune condiţii de cultură a plantelor este necesară cercetarea corelată a plantei şi a mediului. Un
ajutor preţios în atingerea acestui scop îl constituie datele obţinute în cartarea solului, sistematizate
şi concretizate în hărţile şi partea descriptivă a memoriului agropedologic. Acestea servesc
plantificării în general a agriculturii, organizării teritoriului, stabilirii celor mai indicate moduri de
folosinţă şi întocmirii planurilor de măsuri agrotehnice, agrochimice sau ameliorative ce trebuie
aplicate diferitelor terenuri etc.
Aşa, de exemplu, cartările la scară mică şi mijlocie dau informaţii generale asupra fondului
funciar al ţării; dau indicaţii asupra rezervelor de terenuri pe seama cărora poate fi mărită suprafaţa
arabilă a ţării etc.
Natura învelişului de sol a ţării, tipurile de sol existente şi răspândirea lor pe suprafeţe mai
mari sau mai mici, proprietăţile lor morfologice, fizice, fizico-chimice, fertilitatea lor etc. dau
indicaţii preţioase în ceea ce priveşte stabilirea şi planificarea bazei tehnice de dezvoltare a
131