obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

Orizont P (arabil). Este un strat arabil în solurile cu profil nediferenţiat în orizonturi
genetice – neevoluate şi slab evoluate.
Orizonturi de tranziţie se consideră orizonturile de sol în care se îmbină proprietăţile a
două orizonturi principale, de exemplu: AE, EB, BE, BC, CB, AB, BA, AC, CA. Prima literă arată
orizontul principal cu care orizontul de tranziţie se aseamănă mai mult.
Orizonturi de asociere - sunt orizonturile formate prin asocierea caracterelor a două sau
mai multor orizonturi, din care unele nu apar în succesiune pe profil ca orizonturi separate. Se
notează cu simboluri formate din litere mari (orizonturi principale) şi litere mici (caracterele
asociate) de exemplu: As, Bt, Btn, Ch etc.
La notarea orizonturilor, în afară de litere, se folosesc şi cifrele, care se scriu după litere şi
arată gradul de manifestare a unui sau altui caracter sau indicator pedologic, de exemplu B 1 , B 2 , etc.
Straturile de sol, formate din pedolit de diferită textură şi grad de humificare, se notează cu
cifre romane – I, II, III …, ce nu au sens genetic.
2. Grosimea solului – grosimea totală a profilului solului de la suprafaţă până la roca slab
afectată de procesul de solificare, exprimată în centimetri. E mai comod a se nota în cifre;
0 15
consecutiv, de la orizont la orizont: A ; 15 32
E ; 32 50
B ; etc.
15 17 18
3. Culoarea este principala insuşire morfologică a solurilor, care apare în mod vizibil la
examinarea profilelor de sol şi depinde de compoziţia chimică a solului. Componenţii humici îi
atribuie solului tonalităţi închise – negru, brun-închis, cenuşiu-închis; oxizii de Fe şi Mn – culoarea
galbenă, portocalie, roşietică; compuşii de Fe redus – cenuşie, albăstrie deschisă şi verde; silicele,
carbonatul de calciu şi caolinitul – culoarea albă. Îmbinările şi raporturile cantitative ale acestor
compuşi alcătuiesc diferite nuanţe. Pentru acest motiv, culoarea constituie principalul criteriu de
separare a orizonturilor de diagnostic şi un element fundamental pentru denumirea unor tipuri
genetice de sol.
Studiind cernoziomurile din Rusia, V.V.Dokuceaev (1883) a făcut unele precizări referitoare
la culoarea acestora, deosebind cernoziomuri negre, gri închis şi brune. Studiile pedologilor
americani asupra culorii solului au ca rezultat publicarea buletinului „Culoarea solului” (1911), în
care se precizează faptul că, în general, culoarea solului depinde de conţinutul de materie organică
şi de oxizi de fer, iar solurile roşii sunt adesea mai vechi decât cele galbene.
În perioada contemporană, pentru determinarea culorii solului se utilizeză „Sistemul
Munsell” care poate fi definit ca un sistem de coordonate cilindrice situat intr-un spaţiu euclidian,
bazat pe trei atribute: nuanţa, valoarea şi croma.
Nuanţele de culoare se referă la o serie de culori specifice majorităţii solurilor. Astfel, în
Sistemul Munsell se deosebesc cinci culori de bază, care au fost notate cu iniţialele denumirilor din
limba engleză a culorilor: roşu (R=red), galben (Y=yellow), verde (G=green), albastru (B=blue) şi
violet (P=purple), la care se adaugă cinci culori intermediare: galben-roşu (YR), verde-galben
(GY), albastru-verde (BG), violet-albastru (PB) şi roşu-violet (RP). La rândul lor, fiecare din aceste
culori pot fi împărţite în 10 trepte intermediare, obţinându-se în acest fel nuanţele de culori ce
alcătuiesc scara nuanţelor. Acestea se notează în mod obişnuit cu cifre de la 1 la 10, aşezate
întotdeauna înaintea iniţialelor corespunzătoare culorii de bază (ex. 5YR, 10YR etc.), îcât toate
culorile ce aparţin unei nuanţe se găsesc transpuse pe o tăbliţă, care prezintă în colţul din dreapta
sus simbolul nuanţei.
Valoarea se referă la gradul de strălucire (luminozitate) a culorii, adică aceeaşi nuanţă poate
fi mai deschisă sau mai închisă. Valoarea se găseşte pe scara verticală din sistemul Munsell şi se
notează cu cifre de la 1 la 8, situate deasupra liniei de fracţie (ex. 2/, 5/ etc.).
Croma se referă la puritatea sau gradul de saturare a culorii respective. Croma este
reprezentată pe scara orizontală din Sistemul Munsell şi se notează cu cifre de la 0 la 8, situate sub
bara de fracţie (ex. /2, /5 etc.).
Determinarea culorilor solului se face cu ajutorul Sistemului Munsell, care se prezintă sub
forma unui atlas cu planşe ce se succed gradual de la roşu la galben. Pe aceste planşe se găsesc
etaloane cu nuanţe de culori diferite. Fiecare etalon este prevăzut dedesubt cu un decupaj care
29