obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

More documents

Recommendations

Info

agriculturii (necesarul şi indicii tehnici ai maşinilor şi uneltelor, necesarul şi felul îngrăşămintelor chimice etc.). Cunoscând felul şi cantitatea de produse agricole reclamate de consumul direct şi de industrie, cerinţele plantelor faţă de sol şi de ceilalţi factori ai mediului, pe baza datelor puse la dispoziţie de către cartările la scări mici şi mijlocii, se stabilesc zonele cele mai indicate pentru cultura plantelor de câmp, pentru pomicultură şi viticultură, pentru păşuni-fâneţe, pentru silvicultură etc. Aşa, de exemplu deşi sectoarele pomicol şi viticol aduc mari venituri, în condiţiile ţării noaste nu este indicat să se extindă în regiunile în care solul şi ceilalţi factori ai mediului permit cultivarea cu bune rezultate a cerealelor şi a plantelor tehnice, ci să se dezvolte în continuare în regiunile de deal. Tot pe această linie, dat fiind faptul că în ţara noastră există suprafeţe întinse acoperite cu păduri în zonele accidentate, în ultima vreme cea mai mare parte a pădurilor aflate în zone nefavorabile agriculturii au fost defrişate, cedând astfel agriculturii teritoriile respective. Cartările la scară mică şi mijlocie au scos în evidenţă şi faptul că pe teritoriul ţării noastre există anumite suprafeţe situate în zonele favorabile, nefolosite încă în agricultură. În prezent se desfăşoară o largă acţiune de mărire a suprafeţei arabile a ţării, pe seama punerii în valoare a luncilor inundate, a bălţilor, a mlaştinilor etc. Cartările de sol, şi anume cele la scări mari, servesc direct la organizarea şi dezvoltarea agriculturii în unităţile de stat şi cooperativele agricole de producţie, stabilirii celor mai prejudicioase folosinţe a terenurilor, stabilirii şi folosirii agrotehnicii diferenţiate, aplicării raţionale a îngrăşămintelor şi amendamentelor, executării lucrărilor de irigaţie, desecare, indiguire, de prevenire şi combatere a eroziunii solului etc. Organizarea teritoriilor unităţilor agricole, problemă atât de importantă pentru dezvoltarea agriculturii , are ca punct de plecare datele obţinute în urma cercetărilor referitoare la sol şi la ceilalţi factori ai mediului, cuprinse în memoriile agropedologice. În funcţie de aceste date se face organizarea şoselelor si a reţelei de drumuri, separarea suprafeţelor ce trebuie împădurite sau înţelenite, irigate sau drenate, indiguite etc. Plantele de cultură manifestă, în general, anumite cerinţe faţă de sol şi de celelalte condiţii ale mediului. Unele soluri pot fi bune pentru anumite culturi, dar neindicate pentru altele. Aşa, de exemplu dacă memoriul agropedologic arată că pe teritoriul unei unităţi agricole există soluri grele şi soluri uşoare, în cazul cultivării cartofului acesta va fi plantat pe cele din urmă. Dacă memoriul agropedologic indică soluri acide, trebuie alese acele culturi care suportă aciditatea, cum sânt, de exemplu, secara, ovăzul etc. Datele cuprinse în memoriile agropedologice servesc şi la stabilirea agrotehnicii diferenţiate. Aşa, de exemplu, dacă acestea arată că pe teritoriul unei unităţi agricole există soluri nisipoase, supuse spulberării, va fi evitată mobilizarea exagerată a acestora prin lucrări(din contra foarte des va fi folosit tăvălugul).În cazul solurilor cu exces de umiditate de suprafaţă, lucrarea solului se va face în aşa fel, încât să asigure o cât mai bună pătrundere a apei în adâncime şi evacuarea excesului prin brazde, şanţe, canale etc. Studiile de sol dau indicaţii preţioase în ceea ce priveşte aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor. Pentru aceasta în afara hărţilor de sol propriu-zise se alcătuiesc cartograme agrochimice, care arată conţinutul de elemente nutritive şi reacţia, pe parcelele mici(de obicei nu mai mari de 5 ha) şi deci necesarul de îngrăşăminte şi amendamente. O deosebită importanţă prezintă cercetarea solului în legătură cu executarea lucrărilor ameliorative. Studiile de sol efectuate în acest sens cuprind o serie de date în funcţie de specificul lucrării respective. Aşa, de exemplu, în cazul lucrărilor de irigare, în cercetarea solului se insistă asupra reliefului, rocilor, apelor freatice, asupra indicilor hidrofizici, în vederea stabilirii normelor de udare, metodelor de irigare etc., asupra eventualelor modificări pe care irigarea le-ar putea crea în ceea ce priveşte regimul hidric, salin, termic, biologic al solului etc. În cadrul lucrărilor de desecare, drenare şi îndiguire, memoriile agropedologice cuprind date speciale referitoare la regimul hidric, indicii hidrofizici, cauzele care determină excesul de apă, posibilitatea de înlăturare a acestuia etc. 132
Cercetările de sol în vederea prevenirii şi combaterii eroziunii insistă asupra gradului de eroziune, reliefului (grad de fragmentare, pante etc.), rocilor etc., asupra metodelor agrotehnice şi tehnice ce trebuie aplicate (arăturile pe curbele de nivel, înierbări, împăduriri, terasări etc.). În cele de mai sus au fost prezentate cîteva aspecte ale folosirii memoriilor agropedologice în rezolvarea unor probleme legate de sectorul agricol. Cercetările de sol apar însă necesare şi în alte sectoare: silvicultură, construcţii (solul ca teren de fundaţii), în legătură cu construcţia drumurilor, căilor ferate, instalarea diferitelor conducte, subterane etc., în domeniul apărării sănătăţii publice (cercetare sanitară a solului) etc. 133
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSS
Page 3 and 4:
2.6.2.3 Plasticitatea 62 2.6.2.4 Ad
Page 5 and 6:
PREFAŢĂ Solul este considerat ca
Page 7 and 8:
Importanţa celor două ştiinţe a
Page 9 and 10:
- A stabilit proprietăţile specif
Page 11 and 12:
CAPITOLUL I. BAZELE GEOLOGIEI ŞI M
Page 13 and 14:
suprafaţa scoarţei, precum şi de
Page 15 and 16:
latura de 0,000 0001 cm, suprafaţ
Page 17 and 18:
Direcţiile majore de evoluţie a u
Page 19 and 20:
acumularea materiei organice, forma
Page 21 and 22:
orizonturile gleice (G) si stagnogl
Page 23 and 24:
În general, rocile hiperacide şi
Page 25 and 26:
Bacteriile populează anumite solur
Page 27 and 28:
păstrându-se numai în partea inf
Page 29 and 30:
Orizont P (arabil). Este un strat a
Page 31 and 32:
Cuirasele reprezintă orizonturi su
Page 33 and 34:
2.2. TEXTURA (COMPONENŢA GRANULOME
Page 35 and 36:
Tabelul 2.3. Aprecierea pe teren a
Page 37 and 38:
Resturi organice iniţiale Produse
Page 39 and 40:
importante pentru nutriţia plantel
Page 41 and 42:
heterotrofe - acţionează asupra c
Page 43 and 44:
În procesul humificării deosebim
Page 45 and 46:
la cele de pădure. Valoarea raport
Page 47 and 48:
2.4. PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE SO
Page 49 and 50:
Capacitatea de adsorbţie mecanică
Page 51 and 52:
neutră (pH=7). Obişnuit se folose
Page 53 and 54:
soluţia solului capătă o presiun
Page 55 and 56:
2.5.1. Principalele tipuri de struc
Page 57 and 58:
contra, dacă coagularea este rever
Page 59 and 60:
2.6. PROPRIETĂŢI FIZICE GENERALE
Page 61 and 62:
efectuarea unor calcule simple, uti
Page 63 and 64:
Lucrarea solului la umiditatea de a
Page 65 and 66:
Mişcarea apei în stare de vapori
Page 67 and 68:
Valoarea minimă a indicelui pF est
Page 69 and 70:
prin evapotranspiraţie, se ajunge
Page 71 and 72:
Percolativ - unde suma precipitaţi
Page 73 and 74:
2.8. AERUL DIN SOL. PROPRIETĂŢILE
Page 75 and 76:
2.9.1. Noţiuni generale. 2.9.2. Pr
Page 77 and 78:
2.10. FERTILITATEA SOLULUI Fertilit
Page 79 and 80:
CAPITOLUL III. CLASIFICAREA SOLURIL
Page 81 and 82: ar fi Soil Taxonomy, FAO, IRB, WRB.
Page 83 and 84: stabileşte o anumită terminologie
Page 85 and 86: cantităţii mici de precipitaţii,
Page 87 and 88: IX. Soluri organice 30. HISTOSOLS (
Page 89 and 90: 3.2. CLASIFICAREA SOLURILOR MOLDOVE
Page 91 and 92: ♦ hidric (h) - umed, cu exces de
Page 93 and 94: Fig. 3.1. Harta solurilor Republici
Page 95 and 96: Orizont genetic Adâncime, cm Higro
Page 99 and 100: ‣ Solurile cenuşii vertice se fo
Page 105 and 106: nuanţe verzui, cu o structură bul
Page 107 and 108: ‣ Mocirlele gleice sunt permanent
Page 109 and 110: Orizontul genetic Adîncimea, cm Hi
Page 111 and 112: CAPITOLUL IV. GEOGRAFIA SOLURILOR 4
Page 113 and 114: Fig. 4.1. Harta solurilor lumii (ft
Page 115 and 116: Fig. 4.2. Raioanele şi subraioanel
Page 117 and 118: Tabelul 4.2. Parametrii reliefului
Page 119 and 120: Tabelul 4.4. Condiţiile climatice
Page 121 and 122: Tabelul 4.6. Suprafeţele terenuril
Page 123 and 124: foarte lent transformându-se în d
Page 125 and 126: CAPITOLUL V. CARTAREA. CALITATEA Ş
Page 127 and 128: Categoria a II-a - Regiunile de şe
Page 129 and 130: porneşte tot de la profilul solulu
Page 131: Datele hidrografice şi hidrogeolog
Page 135 and 136: • panta; • expoziţia; • medi
Page 137 and 138: Nota medie (Bm) pentru grupul de so
Page 139 and 140: • sistemul de cultură practicat
Page 141 and 142: CAPITOLUL VI. PROCESELE DE DEGRADAR
Page 143 and 144: în regiunea câmpiilor joase şi l
Page 145 and 146: imobilizate sub formă de compuşi
Page 147 and 148: Consumul de potasiu al plantelor es
Page 149 and 150: configuraţia reliefului nivelul ri
Page 151 and 152: submarinele nucleare; depozitele de
Page 153 and 154: În cazul unei alunecări de teren
Page 155 and 156: datorată acţiunii picăturilor de
Page 157 and 158: Eroziunea prin apă. Eroziunea prin
Page 159 and 160: transportate. Decopertarea se reali
Page 161 and 162: BIBLIOGRAFIE 1. ANDRIEŞ, S., URSU,
show all

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...