obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

datorată acţiunii picăturilor de ploaie. Această energie cinetică este determinată pe de o parte de
intensitatea şi durata ploii, iar pe de alta de diametrul şi viteza de cădere a picăturilor. Dimensiunile
picăturilor depind de intensitatea ploii, viteza vântului şi altitudinea norilor. În cazuri excepţionale
ele pot atinge 6-8 mm, dar cele mai mari de 5-6 mm se fracţionează din cauza curenţilor de aer.
Viteza de cădere a picăturilor depinde de înălţimea de cădere, diametrul picăturii şi tăria vântului.
De obicei, viteza de cădere variază în atmosfera calmă între 2-9 m/s. Energia cinetică produsă de
căderea picăturilor determină dislocarea părţii superioare a solurilor. În acest sens, Osborne arată că
în timpul unei ploi torenţiale de 50 mm şi cu intensitatea de 2,5 mm/min, pe un hectar fără vegetaţie
sunt ridicate în aer prin acţiunea picăturilor 240 tone de sol. Topirea zăpezii influenţează eroziunea
mai ales dacă solul este îngheţat în adâncime sau saturat cu apă.
Relieful. Condiţionează intensitatea de manifestare a proceselor de eroziune prin caracterele
sale morfometrice:
panta;
lungimea versanţilor;
forma versanţilor;
expoziţia versanţilor.
Panta influenţează viteza de scurgere a apei în mod direct proporţional, cu cât înclinarea
terenului este mai mare cu atât creşte viteza de scurgere a apei. În acest sens, omul de ştiinţă francez
Chezy a calculat în mod experimental, că o creştere a pantei de patru ori, dublează viteza de
scurgere a apei. Referitor la lungimea versantului, se constată că la aceeaşi înclinare a acestuia,
alungirea traseului de scurgere al apei determină intensificarea eroziunii prin creşterea debitului.
Altfel spus, cu cât versantul este mai lung, cu atât eroziunea este mai accentuată. La rândul ei,
forma versantului determină şi ea diferenţierea scurgerii şi implicit şi a eroziunii. În acest sens,
versanţii cu profil convex sunt cel mai intens erodaţi, panta accentuându-se spre bază. Pe versanţii
cu profil concav diminuarea pantei spre bază determină scăderea vitezei de scurgere şi implicit a
eroziunii. Pe versanţii cu profil drept, intensitatea eroziunii este moderată, crescând ca şi la cei
convecşi către bază. Expoziţia versanţilor joacă şi ea un rol, chiar dacă mai puţin evident, în
manifestarea proceselor de eroziune. Astfel, versanţii însoriţi sunt mai intens erodaţi deoarece
topirea zăpezii şi dezgheţul sunt mai timpurii şi se produc brusc, comparativ cu cei umbriţi unde
aceste procese se desfăşoară mult mai lent.
Proprietăţile solului. Solul determină rezistenţa pe care o opune manifestării proceselor de
eroziune, prin intermediul proprietăţilor sale:
textura;
gradul de structurare şi stabilitatea hidrică a structurii;
conţinutul în humus;
porozitatea;
coeziunea.
În general, solurile bine structurate, cu stabilitate hidrică mare, cu porozitate, coeziune,
conţinut în argilă şi humus ridicat, sunt rezistente la eroziune.
Roca influenţează eroziunea în mod mai mult indirect, în special prin duritate, deoarece pe
roci dure solurile au o profunzime mică şi o capacitate redusă de infiltraţie a apei, crescând în acest
mod eroziunea, în timp ce în cazul solurilor dezvoltate pe roci friabile, care sunt profunde şi au
capacitate mare de reţinere a apei, eroziunea este mai slabă.
Vegetaţia. În primul rând, vegetaţia joacă pentru învelişul de sol un rol protector care se
manifestă prin următoarele elemente:
reţinerea picăturilor de ploaie pe aparatul foliar;
reducerea vitezei de scurgere a apei la suprafaţa solului;
îmbunătăţirea structurii şi porozităţii solului;
fixarea solului prin intermediul sistemului radicular.
De asemenea, un m 2 de muşchi de pădure care cântăreşte în stare uscată un kilogram, are
după o ploaie abundentă şase kilograme, rezultând în acest mod că un hectar de muşchi poate reţine
155