obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

Orizont
genetic
Adâncime,
cm
Humus
Aciditatea
hidrolitică
Gradul de saturaţie
cu baze, %
Rendzinele se formează pe calcare şi marne, atât sub influenţa asociaţiilor ierboase de stepă,
cât şi de pădure. Procesele pedogenetice se produc doar în stratul alterat de la suprafaţa rocilor
calcaroase. Profilul solurilor rendzinice este de tipul AC, ca regulă fără orizontul de tranziţie B
(solurile cu profil de tip ABC aparţin tipurilor respective). Orizontul superficial are caracter molic –
humificat, structurat, uneori scheletic, suportat de rocă (Am C). Denumirile precedente – soluri
humico-carbonatice. Rendzinele se divizează în trei subtipuri: levigate, tipice, marnoase
(pseudorendzine).
‣ Rendzinele levigate se formează pe depozitele calcaroase în zona de silvostepă sub
păduri de foioase amestecate (cu predominarea stejarului) ori sub vegetaţie ierboasă. Stratul
superficial, care prezintă solul ca atare, este intensiv humificat, levigat, având o structură grăunţoasă
bine pronunţată (Am/l Cca).
Caracteristica morfologică şi datele analitice ale rendzinei levigate din
Dealul Rădoaia (Boboc, 2008).
A 0 0-4 cm, litiera cu resturi organice în descompunere, cenuşiu-închis,
bine afânat, trecere treptată.
A 2 4-39 cm, uscat, cenuşiu, argilos, structură bulgăroasă, compactitate
medie cu rădăcini şi galerii de râme, trecere treptată.
AC 39-60 cm, maroniu neuniform, argilos, structură bolovănoasă,
rădăcini, cu galerii de râme umplute cu material din orizontul A, trecere
bruscă.
C - placă masivă de calcar de vârsta Sarmaţianului mijlociu.
Fig. 3.12. Rendzina levigată (Boboc, 2008)
Tabelul 3.15. Caractristica fizico-chimică ale rendzinei levigate. Dealul Rădoaia (Boboc, 2008)
CaCO3
pH
Cationi
schimbabili
%
Ca ++ Mg ++ Σ
me/100g sol
A 0 0-4 9,32 - 7,60 20,20 1,40 21,60 - -
A 2 20-30 2,94 - 6,45 16,00 2,20 18,20 6,13 74,80
AC 45-55 1,23 - 6,60 17,20 2,20 19,40 3,94 81,12
‣ Rendzinele tipice se formează pe rocile calcaroase în condiţii de stepă. Ele sunt mai
bogate în humus decât cele precedente, bine structurate, carbonatice, deseori scheletice (Am/ca
Cca).
‣ Rendzinele marnoase au fost stabilite recent sub păduri de fag în partea de nord-vest
a Codrilor. Ele s-au format pe nişte argile marnoase, carbonatice. Deoarece rocile nu sunt
scheletice, solurile pot fi numite pseudorendzine. Se caracterizează printr-un orizont A humificat,
care brusc trece în roca – argilă carbonatică.
Rendzinele sunt răspândite fragmentar pe stâncile calcaroase, pe malurile abrupte ale fluviului
Nistru, râului Ciugur, parţial ale Răutului şi ale altor râuri. În agricultură se folosesc foarte rar,
preponderent ca păşuni.
Vertisolurile se formează în condiţiile de stepă şi de silvostepă, sub vegetaţie ierboasă pe roci
argiloase grele (cu conţinut mare de argilă fină). Procesele pedogenetice sunt condiţionate de
proprietăţile specifice ale acestor roci, care în stare umedă gonflează, iar în stare uscată crapă.
Solificarea se produce doar în stratul superficial. Solul humificat pătrunde în adâncime împreună cu
apa, prin crăpături. Astfel, solul prezintă un strat amestecat, de culoare cenuşie închisă, uneori cu
104