obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Cuirasele reprezintă orizonturi subţiri, puternic cimentate sau indurizate prin îmbogăţirea în<br />
sescvioxizi <strong>de</strong> fer şi/sau aluminiu, reziduali sau iluviaţi. Cuirasele sunt întâlnite la plintosoluri şi<br />
feralsoluri plintice, în savane, un<strong>de</strong> climatul prezintă contraste sezoniere.<br />
Orizontul <strong>de</strong> ortstein este un strat subţire, format prin cimentarea nisipurilor <strong>de</strong> către oxizii <strong>de</strong><br />
fier şi mangan, cu sau fără materie organică. Asemenea orizonturi sunt caracteristice solurilor<br />
nisipoase din regiunile ume<strong>de</strong>.<br />
b) Neoformaţiunile rezultate prin procese <strong>de</strong> oxidare şi reducere sunt<br />
reprezentate prin pete <strong>de</strong> oxidare şi <strong>de</strong> reducere, <strong>de</strong>ndrite şi concreţiuni ferimanganice.<br />
Petele <strong>de</strong> oxidare sunt <strong>de</strong>puneri fine <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> fier şi mangan, <strong>de</strong> culoare brună sau roşcată,<br />
pe suprafeţele agregatelor structurale.<br />
Petele <strong>de</strong> reducere constau din acumulări fine <strong>de</strong> oxizi feroşi hidrataţi, <strong>de</strong> culoare cenuşie,<br />
verzuie sau albăstruie, pe suprafeţele agregatelor structurale.<br />
Dendritele sunt pelicule <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> fier şi mangan <strong>de</strong>puse pe suprafaţa agregatelor structurale,<br />
având conturul ramificat.<br />
Concreţiunile feri-manganice reprezintă acumulări sferice <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> fier şi mangan, <strong>de</strong>puse<br />
în strate concentrice în jurul unor particule <strong>de</strong> cuarţ.<br />
3). Neoformaţiunile coloizilor minerali şi organici:<br />
a) Neoformaţiunile <strong>de</strong> coloizi minerali sunt rezultate prin procese <strong>de</strong><br />
iluviere a mineralelor argiloase şi se prezintă sub formă <strong>de</strong> pelicule (cutane).<br />
Peliculele (cutanele) sunt <strong>de</strong>puneri foarte fine <strong>de</strong> minerale argiloase, sub formă <strong>de</strong> peliculă,<br />
pe suprafaţa agregatelor structurale.<br />
Mineralele argiloase iluviate sunt orientate vertical, <strong>de</strong>osebindu-se <strong>de</strong> restul masei<br />
agregatului, la care particulele argiloase nu prezintă o anumită orientare. De asemenea, peliculele <strong>de</strong><br />
argilă iluviată se <strong>de</strong>osebesc prin coloritul ceva mai închis, în comparaţie cu interiorul agregatelor<br />
structurale, întrucât preiau compuşi minerali din orizonturile superioare. După grosime, peliculele<br />
(cutanele) pot fi:<br />
• subţiri, când particulele elementare şi agregatele structurale sunt îmbrăcate într-o peliculă foarte<br />
fină <strong>de</strong> argilă;<br />
• mo<strong>de</strong>rate, când particulele elementare şi agregatele structurale sunt acoperite cu o peliculă<br />
argiloasă al cărei contur nu este clar;<br />
• groase, când particulele elementare şi agregatele structurale sunt acoperite în întregime <strong>de</strong><br />
pelicule argiloase.<br />
După gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, peliculele se împart în:<br />
• rare, când peliculele argiloase acoperă parţial feţele agregatelor structurale;<br />
• discontinue, când peliculele acoperă pe suprafeţe mari agregatele structurale, dar nu în totalitate;<br />
• continui, dacă peliculele acoperă în întregime atât agregatele structurale, cât şi unele canale <strong>de</strong><br />
mici dimensiuni ale rădăcinilor plantelor ierboase sau ale microfaunei din sol.<br />
b) Neoformaţiunile <strong>de</strong> coloizi organici se formează prin acumulare datorită<br />
iluvierii humusului. În anumite condiţii humusul din orizonturile superioare<br />
migrează pe profil şi se acumulează în orizonturi subiacente, sub formă <strong>de</strong> limbi<br />
<strong>de</strong> humus.<br />
Limbile <strong>de</strong> humus sunt acumulări mecanice, care se formează prin antrenarea compuşilor<br />
coloidali ai humusului (sub acţiunea apei <strong>de</strong> infiltraţie), <strong>de</strong>puşi pe pereţii agregatelor structurale.<br />
Aceste neoformaţiuni se întâlnesc cu precă<strong>de</strong>re la solurile cu textură mijlocie-fină şi fină.<br />
Neoformaţiunile reziduale s-au format prin în<strong>de</strong>părtarea progresivă a peliculelor <strong>de</strong> coloizi<br />
minerali şi/sau organici din unele orizonturi situate la partea superioară a profilului <strong>de</strong> sol şi<br />
acumularea pe loc a particulelor reziduale <strong>de</strong> nisip fin şi praf. Aceste neoformaţiuni sunt specifice<br />
proceselor <strong>de</strong> eluviere argiloiluvială şi humico-feriiluvială şi caracterizează orizonturile eluviale.<br />
Din această categorie fac parte pulberile <strong>de</strong> silice şi petele silicioase.<br />
Petele silicioase sunt <strong>de</strong>puneri fine <strong>de</strong> silice, <strong>de</strong> culoare albă, la suprafaţa agregatelor<br />
structurale şi caracterizează orizonturile eluviale, cu o levigare parţială a coloizilor.<br />
31