04.11.2014 Views

obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Cuirasele reprezintă orizonturi subţiri, puternic cimentate sau indurizate prin îmbogăţirea în<br />

sescvioxizi <strong>de</strong> fer şi/sau aluminiu, reziduali sau iluviaţi. Cuirasele sunt întâlnite la plintosoluri şi<br />

feralsoluri plintice, în savane, un<strong>de</strong> climatul prezintă contraste sezoniere.<br />

Orizontul <strong>de</strong> ortstein este un strat subţire, format prin cimentarea nisipurilor <strong>de</strong> către oxizii <strong>de</strong><br />

fier şi mangan, cu sau fără materie organică. Asemenea orizonturi sunt caracteristice solurilor<br />

nisipoase din regiunile ume<strong>de</strong>.<br />

b) Neoformaţiunile rezultate prin procese <strong>de</strong> oxidare şi reducere sunt<br />

reprezentate prin pete <strong>de</strong> oxidare şi <strong>de</strong> reducere, <strong>de</strong>ndrite şi concreţiuni ferimanganice.<br />

Petele <strong>de</strong> oxidare sunt <strong>de</strong>puneri fine <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> fier şi mangan, <strong>de</strong> culoare brună sau roşcată,<br />

pe suprafeţele agregatelor structurale.<br />

Petele <strong>de</strong> reducere constau din acumulări fine <strong>de</strong> oxizi feroşi hidrataţi, <strong>de</strong> culoare cenuşie,<br />

verzuie sau albăstruie, pe suprafeţele agregatelor structurale.<br />

Dendritele sunt pelicule <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> fier şi mangan <strong>de</strong>puse pe suprafaţa agregatelor structurale,<br />

având conturul ramificat.<br />

Concreţiunile feri-manganice reprezintă acumulări sferice <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> fier şi mangan, <strong>de</strong>puse<br />

în strate concentrice în jurul unor particule <strong>de</strong> cuarţ.<br />

3). Neoformaţiunile coloizilor minerali şi organici:<br />

a) Neoformaţiunile <strong>de</strong> coloizi minerali sunt rezultate prin procese <strong>de</strong><br />

iluviere a mineralelor argiloase şi se prezintă sub formă <strong>de</strong> pelicule (cutane).<br />

Peliculele (cutanele) sunt <strong>de</strong>puneri foarte fine <strong>de</strong> minerale argiloase, sub formă <strong>de</strong> peliculă,<br />

pe suprafaţa agregatelor structurale.<br />

Mineralele argiloase iluviate sunt orientate vertical, <strong>de</strong>osebindu-se <strong>de</strong> restul masei<br />

agregatului, la care particulele argiloase nu prezintă o anumită orientare. De asemenea, peliculele <strong>de</strong><br />

argilă iluviată se <strong>de</strong>osebesc prin coloritul ceva mai închis, în comparaţie cu interiorul agregatelor<br />

structurale, întrucât preiau compuşi minerali din orizonturile superioare. După grosime, peliculele<br />

(cutanele) pot fi:<br />

• subţiri, când particulele elementare şi agregatele structurale sunt îmbrăcate într-o peliculă foarte<br />

fină <strong>de</strong> argilă;<br />

• mo<strong>de</strong>rate, când particulele elementare şi agregatele structurale sunt acoperite cu o peliculă<br />

argiloasă al cărei contur nu este clar;<br />

• groase, când particulele elementare şi agregatele structurale sunt acoperite în întregime <strong>de</strong><br />

pelicule argiloase.<br />

După gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, peliculele se împart în:<br />

• rare, când peliculele argiloase acoperă parţial feţele agregatelor structurale;<br />

• discontinue, când peliculele acoperă pe suprafeţe mari agregatele structurale, dar nu în totalitate;<br />

• continui, dacă peliculele acoperă în întregime atât agregatele structurale, cât şi unele canale <strong>de</strong><br />

mici dimensiuni ale rădăcinilor plantelor ierboase sau ale microfaunei din sol.<br />

b) Neoformaţiunile <strong>de</strong> coloizi organici se formează prin acumulare datorită<br />

iluvierii humusului. În anumite condiţii humusul din orizonturile superioare<br />

migrează pe profil şi se acumulează în orizonturi subiacente, sub formă <strong>de</strong> limbi<br />

<strong>de</strong> humus.<br />

Limbile <strong>de</strong> humus sunt acumulări mecanice, care se formează prin antrenarea compuşilor<br />

coloidali ai humusului (sub acţiunea apei <strong>de</strong> infiltraţie), <strong>de</strong>puşi pe pereţii agregatelor structurale.<br />

Aceste neoformaţiuni se întâlnesc cu precă<strong>de</strong>re la solurile cu textură mijlocie-fină şi fină.<br />

Neoformaţiunile reziduale s-au format prin în<strong>de</strong>părtarea progresivă a peliculelor <strong>de</strong> coloizi<br />

minerali şi/sau organici din unele orizonturi situate la partea superioară a profilului <strong>de</strong> sol şi<br />

acumularea pe loc a particulelor reziduale <strong>de</strong> nisip fin şi praf. Aceste neoformaţiuni sunt specifice<br />

proceselor <strong>de</strong> eluviere argiloiluvială şi humico-feriiluvială şi caracterizează orizonturile eluviale.<br />

Din această categorie fac parte pulberile <strong>de</strong> silice şi petele silicioase.<br />

Petele silicioase sunt <strong>de</strong>puneri fine <strong>de</strong> silice, <strong>de</strong> culoare albă, la suprafaţa agregatelor<br />

structurale şi caracterizează orizonturile eluviale, cu o levigare parţială a coloizilor.<br />

31

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!