obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

More documents

Recommendations

Info

Prezenţa în macromolecula acizilor humici a diferitelor grupe funcţionale permite declanşarea unor reacţii cu partea minerală a solului ce au ca efect formarea de produşi organominerali în care materia organică se descompune mult mai lent. Factorii care influenţează formarea humusului: - temperatura solului (optimală 25-30 0 C ); - umiditatea solului (optimală 60-80 % din capacitatea totală); - condiţii aerobe; - reacţia solului (neutră, pH = 7); - textura solului; - roca de solificare; - prezenţa materiei iniţiale pentru formarea humusului. 2.3.5. Compoziţia humusului şi proprietăţile acizilor humici Humus este complexul de compuşi organici care se află în strânsă corelaţie cu partea minerală a solului. Părţile componente a humusului sunt: 1. substanţele nehumice, denumite şi substanţe nespecifice, constituie 10-15% din masa totală a humusului din sol şi sunt reprezentate prin: substanţe de origine vegetală şi animală iniţiale, produse intermediare. 2. substanţele humice alcătuiesc partea principală şi specifică a humusului, reprezentând circa 85- 90 % din masa totală a lui. Substanţele humice cuprind: - grupa acizilor huminici şi produşii lor organominerali; - grupa acizilor fulvici şi produşii lor organominerali; - grupa acizilor hematomelane; - humine. Acizii huminici sunt compuşi macromoleculari care conţin azot, au o structură ciclică, sunt insolubili în apă şi acizi, dar se solubilizează uşor în soluţii alcaline au culoare închisă (neagră). Datorită prezenţei în structura moleculară a grupelor funcţionale carboxilice şi fenolice, între acizii huminici şi partea minerală a solului au loc reacţii de schimb. Acizii huminici fixaţi de partea minerală a solului pierd capacitatea de a trece în soluţie la tratarea solului cu soluţii alcaline. Având o capacitate de adsorbţie ridicată şi formând o serie de compuşi organo-minerali insolubili în apă, favorizează acumularea în partea superioară a profilului de sol a elementelor nutritive. Acizii huminici proaspăt formaţi, saturaţi cu baze, în special cu calciu coagulează ireversibil, contribuind astfel la formarea agregatelor structurale hidrostabile. Compoziţia elementară (după V.A.Kovda, 1988): C – 50-62 %; H – 2,8-6,6 %; O – 31-40 %; N – 2-6 % Acizii huminici se formează, preponderent, din resturile organice, provenite din vegetaţia ierboasă. La interacţiunea cu partea minerală a solului acizii huminici formează compuşi, denumiţi humaţi, care îmbunătăţesc structura şi proprietăţile solului. Acizii fulvici sunt solubili în apă, acizi şi soluţii alcaline. În soluţie, acizii fulvici au o culoare deschisă, care variază, în funcţie de concentraţie, de la galben-deschis până la portocaliu. Compoziţia elementară (după V.A.Kovda, 1988): C – 41-46 %; H – 4-5 %; O – 40-48 %; N – 3-4 % Datorită faptului că acizii fulvici au o reacţie puternic acidă (pH = 2,6-2,8), exercită o puternică acţiune de alterare, permit mobilizarea şi deplasarea în adâncime a diferitor componente ale solului. La interacţiunea cu partea minerală a solului acizii fulvici formează compuşi, denumiţi fulvaţi, care la fel favorizează alterarea părţii minerale a solului şi deplasarea elementelor nutritive Acizii hematomelani şi huminele sunt mai puţin studiate şi prezintă complexe rezultate de la interacţiunea acizilor huminici, acizilor fulvici, părţii minerale a solului şi substanţelor nehumice. Fertilitatea solului depinde nu numai de conţinutul de humus în sol, dar şi de gradul de saturare a complexului adsorbtivcu Ca ++ , care imprimă solului cele mai bune proprietăţi fizice şi chimice. Conţinutul în acizi huminici este mai mare la solurile de stepă (la cernoziomuri) şi mai mic 44
la cele de pădure. Valoarea raportului acizi huminici/acizi fulvici (AH/AF) creşte de la solurile podzolice spre cernoziomuri, după cum se poate vedea din tabelul 2.7. Tabelul 2.7. Conţinutul în acizi huminici, acizi fulvici şi raportul între acizi huminici şi fulvici din orizontul arabil Solul % faţă de C total Raportul acizi huminici acizi fulvici AH/AF Podzol-înţelenite 19 32 0,6 Cenuşii 22 26 0,8 Cernoziom argiloiluvial 32 21 1,4 Cernoziom tipic slab humifer 34 19 1,3 Cernoziom tipic moderat humifer 42 13 3,2 Solurile prezintă anumite raporturi C/N, care, într-o anumită măsură reflectă natura humusului şi ca urmare serveşte la caracterizarea acestuia în legătură cu tipurile de sol. Alături de alte date, el dă indicaţii cu privire la bogăţia solului în azot, principal element de nutriţie a plantelor. Astfel, raportul C/N scăzut la cernoziomuri (10-12) arată bogăţia acestora în azot în comparaţie cu solurile podzolice, la care raportul este mai ridicat (13-14). Tipuri de humus: mull; moder; mor; turba. Mullul este reprezentat prin materie organică bine humificată, transformată în întregime în acizi humici de către bacterii, intim amestecată cu partea minerală. Se formează în soluri bine aerisite cu activitate microbiologică activă, raportul C/N = 10, cel mai fertil tip de humus. Poate exista mull calcic şi mull forestier, primul reprezentând cel mai fertil tip, are culoare închisă fiind alcătuit mai ales din acizi huminici şi este saturat cu calciu. Cel de-al doilea apare în cazul solurilor sărace în calciu de sub vegetaţia forestieră, este mai deschis la culoare şi este alcătuit mai ales din acizi fulvici. Poate exista şi mull hidromorf. Moderul este un humus intermediar între mull şi mor, este alcătuit din materie organică humificată dar şi din resturi organice în curs de transformare sau netransformate. Apare sub pădurile de răşinoase sau pajişti, în condiţii de aerisire mai slabă, de climat mai răcoros şi mai umed şi cu o activitate microbiologică mai slabă. Raportul C/N este de 15-25, iar cel AH/AF
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSS
Page 3 and 4: 2.6.2.3 Plasticitatea 62 2.6.2.4 Ad
Page 5 and 6: PREFAŢĂ Solul este considerat ca
Page 7 and 8: Importanţa celor două ştiinţe a
Page 9 and 10: - A stabilit proprietăţile specif
Page 11 and 12: CAPITOLUL I. BAZELE GEOLOGIEI ŞI M
Page 13 and 14: suprafaţa scoarţei, precum şi de
Page 15 and 16: latura de 0,000 0001 cm, suprafaţ
Page 17 and 18: Direcţiile majore de evoluţie a u
Page 19 and 20: acumularea materiei organice, forma
Page 21 and 22: orizonturile gleice (G) si stagnogl
Page 23 and 24: În general, rocile hiperacide şi
Page 25 and 26: Bacteriile populează anumite solur
Page 27 and 28: păstrându-se numai în partea inf
Page 29 and 30: Orizont P (arabil). Este un strat a
Page 31 and 32: Cuirasele reprezintă orizonturi su
Page 33 and 34: 2.2. TEXTURA (COMPONENŢA GRANULOME
Page 35 and 36: Tabelul 2.3. Aprecierea pe teren a
Page 37 and 38: Resturi organice iniţiale Produse
Page 39 and 40: importante pentru nutriţia plantel
Page 41 and 42: heterotrofe - acţionează asupra c
Page 43: În procesul humificării deosebim
Page 47 and 48: 2.4. PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE SO
Page 49 and 50: Capacitatea de adsorbţie mecanică
Page 51 and 52: neutră (pH=7). Obişnuit se folose
Page 53 and 54: soluţia solului capătă o presiun
Page 55 and 56: 2.5.1. Principalele tipuri de struc
Page 57 and 58: contra, dacă coagularea este rever
Page 59 and 60: 2.6. PROPRIETĂŢI FIZICE GENERALE
Page 61 and 62: efectuarea unor calcule simple, uti
Page 63 and 64: Lucrarea solului la umiditatea de a
Page 65 and 66: Mişcarea apei în stare de vapori
Page 67 and 68: Valoarea minimă a indicelui pF est
Page 69 and 70: prin evapotranspiraţie, se ajunge
Page 71 and 72: Percolativ - unde suma precipitaţi
Page 73 and 74: 2.8. AERUL DIN SOL. PROPRIETĂŢILE
Page 75 and 76: 2.9.1. Noţiuni generale. 2.9.2. Pr
Page 77 and 78: 2.10. FERTILITATEA SOLULUI Fertilit
Page 79 and 80: CAPITOLUL III. CLASIFICAREA SOLURIL
Page 81 and 82: ar fi Soil Taxonomy, FAO, IRB, WRB.
Page 83 and 84: stabileşte o anumită terminologie
Page 85 and 86: cantităţii mici de precipitaţii,
Page 87 and 88: IX. Soluri organice 30. HISTOSOLS (
Page 89 and 90: 3.2. CLASIFICAREA SOLURILOR MOLDOVE
Page 91 and 92: ♦ hidric (h) - umed, cu exces de
Page 93 and 94: Fig. 3.1. Harta solurilor Republici
Page 95 and 96:
Orizont genetic Adâncime, cm Higro
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
‣ Solurile cenuşii vertice se fo
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
nuanţe verzui, cu o structură bul
Page 107 and 108:
‣ Mocirlele gleice sunt permanent
Page 109 and 110:
Orizontul genetic Adîncimea, cm Hi
Page 111 and 112:
CAPITOLUL IV. GEOGRAFIA SOLURILOR 4
Page 113 and 114:
Fig. 4.1. Harta solurilor lumii (ft
Page 115 and 116:
Fig. 4.2. Raioanele şi subraioanel
Page 117 and 118:
Tabelul 4.2. Parametrii reliefului
Page 119 and 120:
Tabelul 4.4. Condiţiile climatice
Page 121 and 122:
Tabelul 4.6. Suprafeţele terenuril
Page 123 and 124:
foarte lent transformându-se în d
Page 125 and 126:
CAPITOLUL V. CARTAREA. CALITATEA Ş
Page 127 and 128:
Categoria a II-a - Regiunile de şe
Page 129 and 130:
porneşte tot de la profilul solulu
Page 131 and 132:
Datele hidrografice şi hidrogeolog
Page 133 and 134:
Cercetările de sol în vederea pre
Page 135 and 136:
• panta; • expoziţia; • medi
Page 137 and 138:
Nota medie (Bm) pentru grupul de so
Page 139 and 140:
• sistemul de cultură practicat
Page 141 and 142:
CAPITOLUL VI. PROCESELE DE DEGRADAR
Page 143 and 144:
în regiunea câmpiilor joase şi l
Page 145 and 146:
imobilizate sub formă de compuşi
Page 147 and 148:
Consumul de potasiu al plantelor es
Page 149 and 150:
configuraţia reliefului nivelul ri
Page 151 and 152:
submarinele nucleare; depozitele de
Page 153 and 154:
În cazul unei alunecări de teren
Page 155 and 156:
datorată acţiunii picăturilor de
Page 157 and 158:
Eroziunea prin apă. Eroziunea prin
Page 159 and 160:
transportate. Decopertarea se reali
Page 161 and 162:
BIBLIOGRAFIE 1. ANDRIEŞ, S., URSU,
show all

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...