obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

Variabilitatea factorilor pedogenetici condiţionează formarea diferitor tipuri de sol (vezi
harta pedologică).
Aşa dar solul este corpul natural, format la suprafaţa scoarţei terestre din rocile parentale sub
acţiunea factorilor de solificare (pedogenetici).
2.1.4. Alcătuirea profilului de sol, trăsăturile lui morfologice
Cum s-a arătat mai sus, în componenţa diferitor profiluri de sol se pot găsi numeroase
orizonturi, care apar datorită proceselor de eluviere-iluviere şi biocumulative.
În diagnostica solurilor se folosesc trăsături (semne) morfologice, care reflectă caracterul
procesului pedogenetic, particularităţile lui. Din principalele trăsături (semne) morfologice fac
parte:
1 – succesiunea orizonturilor (în plan vertical)
2 – grosimea totală a profilului şi a orizonturilor;
3 – culoarea;
4 – structura;
5 – aşezarea;
6 – neoformaţiunile;
7 – incluziunile;
8 – textura (compoziţia granulometrică);
9 – umiditatea solului.
1. Succesiunea orizonturilor.
Profilul de sol constituie unitatea elementară în cercetarea şi cartarea solurilor şi reprezintă
succesiunea de orizonturi pedogenetice de la suprafaţa solului până la materialul parental.
Prin orizont de sol sau orizont pedogenetic se înţelege un strat aproximativ paralel cu
suprafaţa solului cu proprietăţi omogene ce diferă de cele ale straturilor de deasupra şi dedesubt prin
caracteristici cum ar fi: culoarea, textura, structura, consistenţa, prezenţa unor neoformaţiuni.
Orizonturile de sol se notează cu simboluri ce au sens genetic: litere mari, litere mici, cifre.
Cu litere mari se notează orizonturi principale ale solurilor:
Orizont H (organic hidromorf sau turbos). Este un orizont organic format în condiţiile unui
mediu saturat de apă în cea mai mare parte a anului şi conţine mai mult de 18 % de carbon organic.
Orizont O (organic nehidromorf). Este un orizont organic format la suprafaţa unor soluri
minerale în condiţiile unui mediu nesaturat cu apă în cea mai mare parte a anului şi conţine mai
mult de 20 % de carbon organic.
Orizont A (orizont de acumulare a humusului). Este un orizont mineral format la suprafaţa
solului mineral, sau sub orizonturile H şi O, în care s-a acumulat materie organică humificată,
legată de partea minerală.
Orizont E (eluvial, luvic sau albic). Este un orizont mineral caracterizat printr-un conţinut
mai scăzut de argilă şi materie organică, decât orizontul de desubt şi printr-o acumulare relativă de
cuarţ şi alte minerale care au rezistat la alterare.
Orizont B (de tranziţie după conţinutul de humus sau iluvial). Orizontul B este un orizont
mineral format sub orizontul A sau E, în care se constată o alterare a materialului parental, însoţită
sau nu de o îmbogăţire în argilă şi în materie organică prin iluviere.
Orizont C (roca parentală) – orizont mineral format pe seama rocilor, constituit din material
neconsolidat (lioss, argilă, nisip)
Orizont D (roca subiacentă) – strat mineral de material neconsolidat, care este aşezat sub
orizontul C şi se deosebeşte de acest orizont prin provenienţa şi caracteristici texturale.
Orizont T (roca compactă). Este un orizont mineral situat în partea inferioară a unor profile,
constituit din roci compacte.
Orizont G (orizontul gleic). Este un orizont mineral format în condiţiile unui mediu saturat
de apă, determinat de apă freatică situată la adâncime mică.
28