obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

foarte lent transformându-se în dealuri cu altitudini mai joase, cu versanţi mai puţin abrupţi,
întretăiaţi de văile afluenţilor Botnei, Cogâlnicului, Ialpugului. Concomitent cu scăderea
altitudinilor spre sud se modifică anturajul landşaftic, condiţiile climatice devin mai aride. Partea de
nord, unde erau (şi mai sunt) răspândite fragmentar păduri de stejar, poate fi considerată regiune de
silvostepă. Aici pe culmile dealurilor sub păduri s-au format soluri cenuşii molice şi cernoziomuri
argiloiluviale. Aceste soluri sunt răspândite fragmentar şi contactează cu cernoziomurile levigate,
formarea cărora este posibilă atât sub pădurile de gârniţă, cât şi sub vegetaţia ierboasă (pajişti). Sub
pâlcurile de stejar pufos (gârneţ) şi între ele în condiţiile climatice ale Câmpiei de Sud s-au format
cernoziomuri tipice moderat humifere, numite de I.Krupenikov „xerofite de pădure”. Solurile
caracteristice pentru Câmpia de Sud sunt cernoziomurile tipice slab humifere (obişnuite) şi
carbonatice (micelar-carbonatice, după I.Krupenikov). În cadrul cernoziomurilor zonale fragmentar
sunt răspândite cernoziomuri vertice, soloneţuri, solonceacuri, soluri salinizate, cernoziomoide,
mocirle. Pe pante solurile sunt supuse proceselor de eroziune, pe alocuri – alunecărilor de teren.
Periodic în Câmpia de Sud este posibilă deflaţia. În văi şi vâlcele, la bazele versanţilor s-au format
soluri deluviale, în luncile râurilor – diferite subtipuri de soluri aluviale, deseori salinizate sau
soloneţizate (după A. Ursu, 2006).
4.1.4 Provinciile pedogeografice în Republica Moldova
Savanţii Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo” (I.Krupenicov,
A.Ursu, 1976) au divizat teritoriul Republicii Moldova în 4 provincii pedogeografice, care în mare
măsură coincid cu zonele naturale economice (de nord, centrală, de sud şi sud-est):
1. Provincia de Silvostepă de Nord (suprafaţa 1490000 ha) ocupă 44,1 % din teritoriul
republicii. În această provincie predomină cernoziomurile tipice şi cele levigate. Ponderea solurilor
cenuşii constituie circa 10 %. Eroziunea solului în această provincie e slab dezvoltată.
2. Provincia Pădurilor Moldovei Centrale (Codrii, suprafaţa 542000 ha) ocupă 16,1 %
din teritoriul republicii. Suprafaţa solurilor brune şi cenuşii constituie 40 %, a cernoziomurilor
argiloiluviale si celor levigate – circa 30 %. Datorită particularităţilor reliefului în această provincie
este puternic dezvoltată eroziunea solului şi alunecările de teren.
3. Provincia de Stepă a Dunării (suprafaţa 1172000 ha) ocupa 34,7 % din teritoriul
republicii. Aici predomină cernoziomurile tipice slab humifere şi cele carbonatice, pe alocuri se
întilnesc cernoziomuri tipice moderat humifere (xerofite de padure după I.Krupenikov) şi
cernoziomuri vertice. În luncile râurilor sunt răspândite soluri halomorfe. Gradul de manifestare a
eroziunii este înaintat.
4. Provincia de Stepă Ucraineană (suprafaţa 172000 ha) ocupa 5,1 % din teritoriul
republicii. Aici predomină cernoziomurile tipice slab humifere şi cele carbonatice. Eroziunea
solului se manifestă slab.
În monografia „Почвы Молдавии” (1984) se propune divizarea Provinciei de Stepă
Ucraineană în 2 provincii: de Silvostepă Ucraineană şi de Stepă Ucraineană (fig. 4.3)
123