obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

More documents

Recommendations

Info

Orizont genetic Orizont genetic Adâncime, cm Adâncime, cm Higroscopici ate Higroscopici ate Humus Humus Aciditatea hidrolitică Aciditatea hidrolitică Gradul de saturaţie cu baze, % Gradul de saturaţie cu baze, % Tabelul 3.8. Caracteristica fizico-chimică a solului cenuşiu tipic Profilul. 9 (Ursu, 2008) CaCO3 pH Cationi schimbabili % Ca ++ Mg ++ Σ me/100g sol A 1 1-10 3,28 4,93 - 5,6 11,85 5,42 17,27 5,35 A 2 20-30 2,60 1,88 - 5,5 8,50 7,77 14,27 6,94 B 1 50-60 3,74 0,90 - 5,8 12,45 5,70 18,15 6,08 B 2 70-80 3,89 0,83 - 5,8 13,38 5,85 19,23 5,02 90-100 4,21 0,74 - 6,6 14,90 7,10 22,00 - BC 130-140 3,82 - 7,1 7,40 4,55 11,95 - ‣ Solurile cenuşii molice (denumirea precedentă - cenuşii închise de pădure) se caracterizează cu un A molic, humificat, cu structura grăunţoasă mare, cu caracter eluvial slab pronunţat. Orizontul B este iluvial însă relativ la fel slab pronunţat (Am/e Bi) S-au format în condiţiile pădurilor de stejar cu înveliş ierbos dezvoltat. Caracteristica morfologică a solului cenuşiu molic argilos. Profilul 53, com. Bardar, pădure, raionul pedogeografic 8 (Ursu, 2006). A 0 0-6 cm, de culoare cenuşie-închisă, trecere lentă, foarte slab tasat, structură glomerulară mică, lut argilos. A 1 6-30 cm, uscat, de culoare cenuşie-închis, trecere lentă, lut argilos, slab tasat, structură nuciformă mică şi medie. B 1 30-57 cm, reavăn, de culoare cenuşie-brună, humificat, în stare tasată, dură, structură nuciformă mare şi medie, componenţa granulometrică argiloasă, includeri de formaţiuni de R 2 O 3. B 2 57-105 cm, reavăn, de culoare brună, trecere lentă, componenţa granulometrică argiloasă, constituţie dură, structură poliedrică mare şi medie, includeri de formaţiuni de R 2 O 3 , efervescenţa de la 100 cm C 105-150 cm, reavăn, de culoare galbenă-pestriţă, cu includeri de formaţiuni de carbonaţi, lut argilos. Fig. 3.6. Sol cenuşiu molic (Ursu, 2008) Tabelul 3.9. Caracteristica fizico-chimică a solului cenuşiu molic. Profilul 53 (Ursu, 2008) CaCO3 pH Cationi schimbabili % Ca ++ Mg ++ Σ me/100g sol A 0 0-5 5,04 8,89 - 6,20 36,97 7,99 44,96 2,07 95,6 A 1 15-25 3,78 3,06 - 4,90 21,17 5,83 27,00 4,99 84,4 B 1 40-50 3,99 1,31 - 5,20 1,82 93,6 60-70 3,84 0,83 - 5,35 21,60 5,00 26,60 B 2 90-100 3,60 0,54 - 7,30 23,62 3,52 27,14 C 120-130 2,72 - 7,45 - - 140-150 2,85 - 7,50 98
‣ Solurile cenuşii vertice se formează sub pădurile de quarcete – carpinete, pe roci argiloase. În formarea profilului (Ao/e Bi/v) se evidenţiază influenţa componenţei rocii materne. Orizontul B iluvial, totodată, se caracterizează prin unele particularităţi vertice (nuanţe verzui, feţe de alunecare, argilă fină). Solul prezintă o treaptă de trecere spre vertisol – clasa solurilor litomorfe. Solurile cenuşii au fost, în mare măsură, valorificate şi incluse în fondul agricol. După defrişarea pădurilor şi lucrare, solurile cenuşii pierd în scurt timp cea mai mare parte de substanţă organică, acumulată în orizontul superior. În stratul arabil conţinutul de humus constituie doar 1,5-2 %; structura naturală este distrusă, reacţia solului – slab acidă. Defrişarea pădurilor şi valorificarea solurilor cenuşii s-a produs pe seama subtipurilor tipice şi molice. Ele se folosesc pentru cultivarea culturilor de câmp, pomicole, iar la periferiile Codrilor şi a soiurilor europene de viţă de vie. În procesul desfundării orizonturile solurilor cenuşii se amestecă, este scos la suprafaţă orizontul iluvial, ceea ce defavorizează proprietăţile fizico-chimice ale solurilor. În stratul superficial se reduce permeabilitatea, solul se tasează, se formează crusta. Cernoziomurile ocupă cea mai mare parte din suprafaţa Republicii Moldova – peste 75 %. Acest tip de sol se deosebeşte prin caracterul acumulativ, bine humificat (până la adâncimea de 80- 100 cm conţinutul de humus depăşeşte 1 %) şi structurat, afânat (molic). Cernoziomurile se asociază cu vegetaţia stepelor însă se întâlnesc şi se formează sub păduri, preponderent quarcete cu înveliş încheiat de ierburi. Profilul cernoziomurilor atât orizontul A cât şi B au caracter molic, ultimul fiind un orizont de tranziţie relativ humificat şi structurat (Am Bm). Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri: argiloiluvial; levigat; tipic; carbonatic; vertic. Divizarea cernoziomurilor în subtipuri este condiţionată de diferiţi factori. În cadrul zonei cernoziomice se deosebeşte partea de nord, mai rece şi mai umedă, cu un regim de umiditate numit percolativ. Apa precipitaţiilor, datorită forţelor gravitaţionale, pătrunde până la mari adâncimi, străbate tot profilul solului şi „spală” substanţele solubile, inclusiv carbonaţii. În partea de sud a zonei regimul hidric este nepercolativ, temperaturile sunt mai ridicate. Profilul cernoziomului este spălat de săruri solubile, dar nu şi de carbonaţi, care sunt prezenţi în tot profilul, începând cu orizontul superficial la cernoziom carbonatic. Partea de mijloc a zonei se caracterizează prin regim de umiditate periodic percolativ. Partea de sus a profilului este lipsită de carbonaţi, însă orizontul B este carbonatic, cernoziomul fiind tipic. La contactul cernoziomurilor cu solurile cenuşii sub păduri de stejar se formează un subtip de tranziţie: argiloiluvial. Pe argile terţiare cernoziomul se deosebeşte prin caractere vertice (orizontul B) şi prezintă un subtip de tranziţie spre solul litomorf – vertisol molic. ‣ Cernoziomurile argiloiluviale s-au format în condiţiile pădurilor de stejar cu înveliş de ierburi bine dezvoltat, care contactează cu stepele mezofite (partea de nord a Moldovei). Denumirea precedentă – cernoziomuri podzolite. Orizontul superficial este de tip molic, fără caractere de iluviere şi doar slab pudrat cu SiO 2 . Orizontul B în partea inferioară are caracter iluvial cu conţinut mai ridicat de argilă fină, structură poliedrică, tasat (Am Bm/i). Fig 3.7. Cernoziom argiloiluvial (Ursu, 2008) Caracteristica morfologică a cernoziomului argiloiluvial luto-argilos. Profilul 4, raionul Străşeni, pădure, raionul pedogeografic nr. 8 (Ursu, 2008). A 1 0-5 cm, litieră, formată din resturi organice (frunze, iarbă). 99
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSS
Page 3 and 4:
2.6.2.3 Plasticitatea 62 2.6.2.4 Ad
Page 5 and 6:
PREFAŢĂ Solul este considerat ca
Page 7 and 8:
Importanţa celor două ştiinţe a
Page 9 and 10:
- A stabilit proprietăţile specif
Page 11 and 12:
CAPITOLUL I. BAZELE GEOLOGIEI ŞI M
Page 13 and 14:
suprafaţa scoarţei, precum şi de
Page 15 and 16:
latura de 0,000 0001 cm, suprafaţ
Page 17 and 18:
Direcţiile majore de evoluţie a u
Page 19 and 20:
acumularea materiei organice, forma
Page 21 and 22:
orizonturile gleice (G) si stagnogl
Page 23 and 24:
În general, rocile hiperacide şi
Page 25 and 26:
Bacteriile populează anumite solur
Page 27 and 28:
păstrându-se numai în partea inf
Page 29 and 30:
Orizont P (arabil). Este un strat a
Page 31 and 32:
Cuirasele reprezintă orizonturi su
Page 33 and 34:
2.2. TEXTURA (COMPONENŢA GRANULOME
Page 35 and 36:
Tabelul 2.3. Aprecierea pe teren a
Page 37 and 38:
Resturi organice iniţiale Produse
Page 39 and 40:
importante pentru nutriţia plantel
Page 41 and 42:
heterotrofe - acţionează asupra c
Page 43 and 44:
În procesul humificării deosebim
Page 45 and 46:
la cele de pădure. Valoarea raport
Page 47 and 48: 2.4. PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE SO
Page 49 and 50: Capacitatea de adsorbţie mecanică
Page 51 and 52: neutră (pH=7). Obişnuit se folose
Page 53 and 54: soluţia solului capătă o presiun
Page 55 and 56: 2.5.1. Principalele tipuri de struc
Page 57 and 58: contra, dacă coagularea este rever
Page 59 and 60: 2.6. PROPRIETĂŢI FIZICE GENERALE
Page 61 and 62: efectuarea unor calcule simple, uti
Page 63 and 64: Lucrarea solului la umiditatea de a
Page 65 and 66: Mişcarea apei în stare de vapori
Page 67 and 68: Valoarea minimă a indicelui pF est
Page 69 and 70: prin evapotranspiraţie, se ajunge
Page 71 and 72: Percolativ - unde suma precipitaţi
Page 73 and 74: 2.8. AERUL DIN SOL. PROPRIETĂŢILE
Page 75 and 76: 2.9.1. Noţiuni generale. 2.9.2. Pr
Page 77 and 78: 2.10. FERTILITATEA SOLULUI Fertilit
Page 79 and 80: CAPITOLUL III. CLASIFICAREA SOLURIL
Page 81 and 82: ar fi Soil Taxonomy, FAO, IRB, WRB.
Page 83 and 84: stabileşte o anumită terminologie
Page 85 and 86: cantităţii mici de precipitaţii,
Page 87 and 88: IX. Soluri organice 30. HISTOSOLS (
Page 89 and 90: 3.2. CLASIFICAREA SOLURILOR MOLDOVE
Page 91 and 92: ♦ hidric (h) - umed, cu exces de
Page 93 and 94: Fig. 3.1. Harta solurilor Republici
Page 95 and 96: Orizont genetic Adâncime, cm Higro
Page 97: Orizont genetic Adâncime, cm Higro
Page 105 and 106: nuanţe verzui, cu o structură bul
Page 107 and 108: ‣ Mocirlele gleice sunt permanent
Page 109 and 110: Orizontul genetic Adîncimea, cm Hi
Page 111 and 112: CAPITOLUL IV. GEOGRAFIA SOLURILOR 4
Page 113 and 114: Fig. 4.1. Harta solurilor lumii (ft
Page 115 and 116: Fig. 4.2. Raioanele şi subraioanel
Page 117 and 118: Tabelul 4.2. Parametrii reliefului
Page 119 and 120: Tabelul 4.4. Condiţiile climatice
Page 121 and 122: Tabelul 4.6. Suprafeţele terenuril
Page 123 and 124: foarte lent transformându-se în d
Page 125 and 126: CAPITOLUL V. CARTAREA. CALITATEA Ş
Page 127 and 128: Categoria a II-a - Regiunile de şe
Page 129 and 130: porneşte tot de la profilul solulu
Page 131 and 132: Datele hidrografice şi hidrogeolog
Page 133 and 134: Cercetările de sol în vederea pre
Page 135 and 136: • panta; • expoziţia; • medi
Page 137 and 138: Nota medie (Bm) pentru grupul de so
Page 139 and 140: • sistemul de cultură practicat
Page 141 and 142: CAPITOLUL VI. PROCESELE DE DEGRADAR
Page 143 and 144: în regiunea câmpiilor joase şi l
Page 145 and 146: imobilizate sub formă de compuşi
Page 147 and 148: Consumul de potasiu al plantelor es
Page 149 and 150:
configuraţia reliefului nivelul ri
Page 151 and 152:
submarinele nucleare; depozitele de
Page 153 and 154:
În cazul unei alunecări de teren
Page 155 and 156:
datorată acţiunii picăturilor de
Page 157 and 158:
Eroziunea prin apă. Eroziunea prin
Page 159 and 160:
transportate. Decopertarea se reali
Page 161 and 162:
BIBLIOGRAFIE 1. ANDRIEŞ, S., URSU,
show all

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...