obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

More documents

Recommendations

Info

4.1.2. Regionarea pedogeografică în Republica Moldova Drept bază pentru regionarea pedogeografică contemporană servesc hărţile pedologice după care se stabilesc hotarele diferitor asociaţii de sol. Cu cât scara hărţii este mai mare, cu atât regionarea va fi mai detaliată. Anterior, în lipsa hărţilor de sol, a fost utilizată şi altă metodă regionării în baza cercetărilor teritoriului şi generalizării informaţiei despre învelişul de sol. „Regionarea pedologică (pedogeografică, agropedologică, ecopedologică) are drept scop evidenţierea terenurilor sau a regiunilor, care se deosebesc prin caracterul general al învelişului de sol – predominarea unor tipuri sau subtipuri zonale (automorfe), legităţile etajării altitudinale, caracterul răspândirii solurilor intrazonale etc” (A. Ursu, 2006). Rezultatele regionării pedogeografice pot fi utilizate pentru alte regionări speciale, precum şi în scopuri practice în diferite domenii de activitate. În acest scop regionarea pedogeografică presupune o caracterizare complexă ale teritoriilor unităţilor taxonomice care include: indicii condiţiilor climatice (suma precipitaţiilor anuale şi a perioadei de vegetaţie, temperatura medie anuală, suma temperaturilor active >10°, coeficientul umidităţii ş.a.); particularităţile reliefului (altitudinile maximă şi medie, dimensiunile, suprafeţele şi expoziţia versanţilor); particularităţile rocilor parentale (suprafeţe ocupate de argile, luturi, loessuri, luturi nisipoase, calcare, aluviuni ş.a.); caracteristica vegetaţiei; componenţa învelişului de sol (suprafeţele ocupate de diferite soluri) (A. Ursu, 2006). Unităţile taxonomice, folosite pentru regionarea pedogeografică sunt: zona; provincia; districtul; raionul; microraionul. În monografia „Raioanele pedogeografice şi particularităţile regionale de utilizare şi protejare a solurilor” A. Ursu prezintă următoarele definiţii a unităţilor taxonomice: Zona este arealul răspândirii predominante a tipului zonal (automorf) de sol şi al altor soluri zonale şi intrazonale care îl însoţesc. Provincia reprezintă o parte a zonei, care se deosebeşte prin caracterul general al învelişului de sol, condiţionat de particularităţile regionale ale climei (continentalism). Districtul este o parte a provinciei, care se deosebeşte prin componenţa spectrului altitudinal de soluri zonale. Raionul este o parte a districtului, care se deosebeşte prin predominarea şi răspândirea anumitor subtipuri de soluri zonale. Microraionul reprezintă o mică parte a unui raion (sau subraion), ale cărui înveliş de sol şi condiţii naturale se deosebesc esenţial de cele ale unităţii pedogeografice respective prin unele particularităţi locale. Conform regionării pedogeografice teritoriul Republicii Moldova, se împarte în 3 zone de sol, 5 provincii, 7 districte, 14 raioane. În cadrul raioanelor se evidenţiază 8 subraioane şi 80 de microraioane (I. Krupenikov, A. Ursu, 1984, A. Ursu, 2006). În tabelele 4.1-4.6 şi fig. 2. sunt prezentate raioanele şi subraioanele pedogeografice: particularităţile reliefului şi rocilor parentale, componenţa învelişului de sol şi suprafeţele terenurilor agricole.
Fig. 4.2. Raioanele şi subraioanele pedogeografice (după A.Ursu, 2006) 115
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSS
Page 3 and 4:
2.6.2.3 Plasticitatea 62 2.6.2.4 Ad
Page 5 and 6:
PREFAŢĂ Solul este considerat ca
Page 7 and 8:
Importanţa celor două ştiinţe a
Page 9 and 10:
- A stabilit proprietăţile specif
Page 11 and 12:
CAPITOLUL I. BAZELE GEOLOGIEI ŞI M
Page 13 and 14:
suprafaţa scoarţei, precum şi de
Page 15 and 16:
latura de 0,000 0001 cm, suprafaţ
Page 17 and 18:
Direcţiile majore de evoluţie a u
Page 19 and 20:
acumularea materiei organice, forma
Page 21 and 22:
orizonturile gleice (G) si stagnogl
Page 23 and 24:
În general, rocile hiperacide şi
Page 25 and 26:
Bacteriile populează anumite solur
Page 27 and 28:
păstrându-se numai în partea inf
Page 29 and 30:
Orizont P (arabil). Este un strat a
Page 31 and 32:
Cuirasele reprezintă orizonturi su
Page 33 and 34:
2.2. TEXTURA (COMPONENŢA GRANULOME
Page 35 and 36:
Tabelul 2.3. Aprecierea pe teren a
Page 37 and 38:
Resturi organice iniţiale Produse
Page 39 and 40:
importante pentru nutriţia plantel
Page 41 and 42:
heterotrofe - acţionează asupra c
Page 43 and 44:
În procesul humificării deosebim
Page 45 and 46:
la cele de pădure. Valoarea raport
Page 47 and 48:
2.4. PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE SO
Page 49 and 50:
Capacitatea de adsorbţie mecanică
Page 51 and 52:
neutră (pH=7). Obişnuit se folose
Page 53 and 54:
soluţia solului capătă o presiun
Page 55 and 56:
2.5.1. Principalele tipuri de struc
Page 57 and 58:
contra, dacă coagularea este rever
Page 59 and 60:
2.6. PROPRIETĂŢI FIZICE GENERALE
Page 61 and 62:
efectuarea unor calcule simple, uti
Page 63 and 64: Lucrarea solului la umiditatea de a
Page 65 and 66: Mişcarea apei în stare de vapori
Page 67 and 68: Valoarea minimă a indicelui pF est
Page 69 and 70: prin evapotranspiraţie, se ajunge
Page 71 and 72: Percolativ - unde suma precipitaţi
Page 73 and 74: 2.8. AERUL DIN SOL. PROPRIETĂŢILE
Page 75 and 76: 2.9.1. Noţiuni generale. 2.9.2. Pr
Page 77 and 78: 2.10. FERTILITATEA SOLULUI Fertilit
Page 79 and 80: CAPITOLUL III. CLASIFICAREA SOLURIL
Page 81 and 82: ar fi Soil Taxonomy, FAO, IRB, WRB.
Page 83 and 84: stabileşte o anumită terminologie
Page 85 and 86: cantităţii mici de precipitaţii,
Page 87 and 88: IX. Soluri organice 30. HISTOSOLS (
Page 89 and 90: 3.2. CLASIFICAREA SOLURILOR MOLDOVE
Page 91 and 92: ♦ hidric (h) - umed, cu exces de
Page 93 and 94: Fig. 3.1. Harta solurilor Republici
Page 95 and 96: Orizont genetic Adâncime, cm Higro
Page 99 and 100: ‣ Solurile cenuşii vertice se fo
Page 105 and 106: nuanţe verzui, cu o structură bul
Page 107 and 108: ‣ Mocirlele gleice sunt permanent
Page 109 and 110: Orizontul genetic Adîncimea, cm Hi
Page 111 and 112: CAPITOLUL IV. GEOGRAFIA SOLURILOR 4
Page 113: Fig. 4.1. Harta solurilor lumii (ft
Page 117 and 118: Tabelul 4.2. Parametrii reliefului
Page 119 and 120: Tabelul 4.4. Condiţiile climatice
Page 121 and 122: Tabelul 4.6. Suprafeţele terenuril
Page 123 and 124: foarte lent transformându-se în d
Page 125 and 126: CAPITOLUL V. CARTAREA. CALITATEA Ş
Page 127 and 128: Categoria a II-a - Regiunile de şe
Page 129 and 130: porneşte tot de la profilul solulu
Page 131 and 132: Datele hidrografice şi hidrogeolog
Page 133 and 134: Cercetările de sol în vederea pre
Page 135 and 136: • panta; • expoziţia; • medi
Page 137 and 138: Nota medie (Bm) pentru grupul de so
Page 139 and 140: • sistemul de cultură practicat
Page 141 and 142: CAPITOLUL VI. PROCESELE DE DEGRADAR
Page 143 and 144: în regiunea câmpiilor joase şi l
Page 145 and 146: imobilizate sub formă de compuşi
Page 147 and 148: Consumul de potasiu al plantelor es
Page 149 and 150: configuraţia reliefului nivelul ri
Page 151 and 152: submarinele nucleare; depozitele de
Page 153 and 154: În cazul unei alunecări de teren
Page 155 and 156: datorată acţiunii picăturilor de
Page 157 and 158: Eroziunea prin apă. Eroziunea prin
Page 159 and 160: transportate. Decopertarea se reali
Page 161 and 162: BIBLIOGRAFIE 1. ANDRIEŞ, S., URSU,
show all

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...