obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

More documents

Recommendations

Info

Orizont genetic Adâncime, cm Higroscopici ate Humus Aciditatea hidrolitică Gradul de saturaţie cu baze, % A 1 2-10 cm, uscat, cenuşiu brun, trecerea lentă, argilos, tasat, structura glomerulară mică, pronunţată, rădăcini subţiri. AB 10-38 cm, uscat, cenuşiu-brun-gălbui, trecerea lentă, argilos, dur, structura nuciformă pronunţată, mică, stabilă. B 1 38-53 cm, uscat, cenuşiu cu nuanţe brune, trecere lentă, argilos, dur, structura nu se evidenţiază. B 2 53-80 cm, uscat, gălbui cu nuanţe brune, trecere lentă, argilos, foarte dur, nestructurat-compact. C 80-120 cm, uscat, de culoare cenuşie-albicioasă, rocă carbonică, compactă, foarte dură. În profil nu se evidenţiază nici SiO 2, nici R 2 O 3. Fig. 3.3. Sol brun tipic (Ursu, 2008) Tabelul 3.6. Caracteristica fizico-chimică a solului brun tipic. Profilul 12 (Ursu, 2008) CaCO3 pH Cationi schimbabili % Ca ++ Mg ++ Σ me/100g sol A 1 2-10 4,52 6,10 - 6,4 21,7 3,4 25,1 4,2 83,2 AB 20-30 4,24 1,63 - 6,2 19,6 3,4 23,0 4,1 82,0 B 1 40-50 4,43 0,81 - 5,4 30,8 6,3 37,1 B 2 60-70 6,64 0,38 - 5,8 29,3 4,3 33,6 C 110-120 5,67 5,1 8,5 25,7 3,7 29,4 Solurile brune sunt parţial valorificate şi folosite în agricultură – preponderent pentru cultivarea culturilor de câmp, pomicole (prunul, mărul, nucul, părul) şi a viţei de vie (Izabela). Valorificarea s-a efectuat pe contul solurilor brune luvice. În stratul arabil conţinutul de humus constituie doar 1-1,5 %, structura lui este distrusă, reacţia solului fiind slab acidă. Solurile cenuşii ocupă înălţimile predominante (220-350 m) ale Podişului de Nord, Dealurilor Prenistrene şi periferiei Codrilor, fragmentar se întâlnesc şi pe alte înălţimi (Tigheci, Puhoi; Rădoaia etc.). S-au format în condiţiile pădurilor de foioase – carpinete, quarcete cu diferite amestecuri. Se caracterizează cu un profil diferenţiat. Orizontul A este ocric cu caracter eluvial, iar B – iluvial (Ao/e Bi) Tipul de sol cenuşiu este reprezentat de 4 subtipuri: albice; tipice; molice; vertice. Divizarea în subtipuri este condiţionată de gradul de diferenţiere a profilului, care depinde de coraportul condiţiilor pedogenetice. În aspect zonal, solurile cenuşii albice, de regulă, reprezintă condiţiile mai reci şi umede (partea de nord), cele molice contactează cu cernoziomurile (partea de sud). Subtipul vertic prezintă trecerea spre solul litomorf – vertisol ocric. ‣ Solurile cenuşii albice (denumirea precedentă – cenuşii deschise de pădure) se întâlnesc fragmentar, de obicei pe roci luto-nisipoase, suportate de argile la adâncimea de 150-200 cm. S-au format sub păduri în majoritate carpinete-quarcete. Orizontul superficial ocric trece evident într-un suborizont albic (cu SiO 2 amorf), slab structurat. Spre adâncime acest suborizont trece în B iluvial, brun-roşcat cu structura columnară sau prismatică mare şi dură. Formula simbolică a profilului este Ao/a Bi. 96
Orizont genetic Adâncime, cm Higroscopici ate Humus Aciditatea hidrolitică Gradul de saturaţie cu baze, % Caracteristica morfologică a solului cenuşiu albic. Profilul 21, com. Rădenii Vechi, pădure, raionul pedogeografic nr. 7 (Ursu, 2008). A 1 0-6 cm, uscat, cenuşiu-închis, cu nuanţe brune, trecere lentă, slab tasat, lut argilos, structură glomerulară şi nuciformă mică, slab pronunţată. A 2 6-24 cm, uscat, eluvial, brun-gălbui, albicios, trecere lentă, slab tasat, lut argilos, structură nuciformă mică, pudrat de SiO 2 . B 1 24-50 cm, brun, în stare uscată, roşcat, trecere lentă, tasat, argilos, structură poliedrică mică. B 2 50-75 cm, reavăn, brun cu nuanţe gălbui, tasat, argilos, structură poliedrică slab pronunţată, formaţiuni de R 2 O 5. BC 75-100 cm, reavăn, gălbui, omogen cu dungi brune (pseudofibre), trecere bruscă, nisip lutos, slab tasat, nestructurat. CD 100-120 cm, marnă albicioasă. Fig. 3.4. Sol cenuşiu albic (Ursu, 2008) Tabelul 3.7. Caracteristica fizico-chimică a solului cenuşiu albic. Profilul 21 (Ursu, 2008) CaCO3 pH Cationi schimbabili % Ca ++ Mg ++ Σ me/100g sol A 1 0-5 4,13 4,17 - 6,6 18,3 7,8 26,1 3,53 86,7 A 2 10-20 3,31 1,36 - 5,2 8,3 6,1 14,4 8,38 63,2 B 1 30-40 4,26 0,83 - 5,4 11,5 7,3 18,8 6,34 74,8 B 2 60-70 3,37 0,63 4,8 5,5 11,4 5,7 17,1 3,91 81,2 BC 80-90 1,43 0,37 62,3 7,3 - - - - - CD 110-120 1,45 - 8,8 - - - - - Solurile cenuşii tipice reprezintă subtipul caracteristic tipului (Ao/e Bi) – cu un suborizont eluvial brun-cenuşiu, nuciform şi un B iluvial bine pronunţat – brun, prismatic, dur. Caracteristica morfologică a solului cenuşiu tipic. Profilul 9, com. Rădenii Vechi, pădure, raionul pedo-geografic nr. 7 (Ursu, 2008). A 1 1-10 cm, uscat, cenuşiu-brun, afânat, lutos, structură glomerulară mică. A 2 10-42 cm), reavăn, cenuşiu-gălbui, lutos, structură nuciformă mică, rădăcini, Si0 2 amorf. B 1 42-62 cm, reavăn, brun-gălbui, argilos, structură nuciformă prismatică, canale de râme. B 2 62-103 cm, reavăn, brun, argilos, tasat, structură prismatică, formaţiuni de R 2 0 3. BC 103-140 cm, reavăn, brun-gălbui, tasat, argilos, structură prismatică, slab pronunţată, pete de R 2 O 3. Fig. 3.5. Sol cenuşiu tipic (Ursu, 2008) 97
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSS
Page 3 and 4:
2.6.2.3 Plasticitatea 62 2.6.2.4 Ad
Page 5 and 6:
PREFAŢĂ Solul este considerat ca
Page 7 and 8:
Importanţa celor două ştiinţe a
Page 9 and 10:
- A stabilit proprietăţile specif
Page 11 and 12:
CAPITOLUL I. BAZELE GEOLOGIEI ŞI M
Page 13 and 14:
suprafaţa scoarţei, precum şi de
Page 15 and 16:
latura de 0,000 0001 cm, suprafaţ
Page 17 and 18:
Direcţiile majore de evoluţie a u
Page 19 and 20:
acumularea materiei organice, forma
Page 21 and 22:
orizonturile gleice (G) si stagnogl
Page 23 and 24:
În general, rocile hiperacide şi
Page 25 and 26:
Bacteriile populează anumite solur
Page 27 and 28:
păstrându-se numai în partea inf
Page 29 and 30:
Orizont P (arabil). Este un strat a
Page 31 and 32:
Cuirasele reprezintă orizonturi su
Page 33 and 34:
2.2. TEXTURA (COMPONENŢA GRANULOME
Page 35 and 36:
Tabelul 2.3. Aprecierea pe teren a
Page 37 and 38:
Resturi organice iniţiale Produse
Page 39 and 40:
importante pentru nutriţia plantel
Page 41 and 42:
heterotrofe - acţionează asupra c
Page 43 and 44:
În procesul humificării deosebim
Page 45 and 46: la cele de pădure. Valoarea raport
Page 47 and 48: 2.4. PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE SO
Page 49 and 50: Capacitatea de adsorbţie mecanică
Page 51 and 52: neutră (pH=7). Obişnuit se folose
Page 53 and 54: soluţia solului capătă o presiun
Page 55 and 56: 2.5.1. Principalele tipuri de struc
Page 57 and 58: contra, dacă coagularea este rever
Page 59 and 60: 2.6. PROPRIETĂŢI FIZICE GENERALE
Page 61 and 62: efectuarea unor calcule simple, uti
Page 63 and 64: Lucrarea solului la umiditatea de a
Page 65 and 66: Mişcarea apei în stare de vapori
Page 67 and 68: Valoarea minimă a indicelui pF est
Page 69 and 70: prin evapotranspiraţie, se ajunge
Page 71 and 72: Percolativ - unde suma precipitaţi
Page 73 and 74: 2.8. AERUL DIN SOL. PROPRIETĂŢILE
Page 75 and 76: 2.9.1. Noţiuni generale. 2.9.2. Pr
Page 77 and 78: 2.10. FERTILITATEA SOLULUI Fertilit
Page 79 and 80: CAPITOLUL III. CLASIFICAREA SOLURIL
Page 81 and 82: ar fi Soil Taxonomy, FAO, IRB, WRB.
Page 83 and 84: stabileşte o anumită terminologie
Page 85 and 86: cantităţii mici de precipitaţii,
Page 87 and 88: IX. Soluri organice 30. HISTOSOLS (
Page 89 and 90: 3.2. CLASIFICAREA SOLURILOR MOLDOVE
Page 91 and 92: ♦ hidric (h) - umed, cu exces de
Page 93 and 94: Fig. 3.1. Harta solurilor Republici
Page 95: Orizont genetic Adâncime, cm Higro
Page 99 and 100: ‣ Solurile cenuşii vertice se fo
Page 101 and 102: Orizont genetic Adâncime, cm Higro
Page 103 and 104: Orizont genetic Adâncime, cm Higro
Page 105 and 106: nuanţe verzui, cu o structură bul
Page 107 and 108: ‣ Mocirlele gleice sunt permanent
Page 109 and 110: Orizontul genetic Adîncimea, cm Hi
Page 111 and 112: CAPITOLUL IV. GEOGRAFIA SOLURILOR 4
Page 113 and 114: Fig. 4.1. Harta solurilor lumii (ft
Page 115 and 116: Fig. 4.2. Raioanele şi subraioanel
Page 117 and 118: Tabelul 4.2. Parametrii reliefului
Page 119 and 120: Tabelul 4.4. Condiţiile climatice
Page 121 and 122: Tabelul 4.6. Suprafeţele terenuril
Page 123 and 124: foarte lent transformându-se în d
Page 125 and 126: CAPITOLUL V. CARTAREA. CALITATEA Ş
Page 127 and 128: Categoria a II-a - Regiunile de şe
Page 129 and 130: porneşte tot de la profilul solulu
Page 131 and 132: Datele hidrografice şi hidrogeolog
Page 133 and 134: Cercetările de sol în vederea pre
Page 135 and 136: • panta; • expoziţia; • medi
Page 137 and 138: Nota medie (Bm) pentru grupul de so
Page 139 and 140: • sistemul de cultură practicat
Page 141 and 142: CAPITOLUL VI. PROCESELE DE DEGRADAR
Page 143 and 144: în regiunea câmpiilor joase şi l
Page 145 and 146: imobilizate sub formă de compuşi
Page 147 and 148:
Consumul de potasiu al plantelor es
Page 149 and 150:
configuraţia reliefului nivelul ri
Page 151 and 152:
submarinele nucleare; depozitele de
Page 153 and 154:
În cazul unei alunecări de teren
Page 155 and 156:
datorată acţiunii picăturilor de
Page 157 and 158:
Eroziunea prin apă. Eroziunea prin
Page 159 and 160:
transportate. Decopertarea se reali
Page 161 and 162:
BIBLIOGRAFIE 1. ANDRIEŞ, S., URSU,
show all

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...