obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

Natura analizelor depinde şi de scopul pe care îl urmăreşte cercetarea.
În faza de birou, cea mai importantă etapă este întocmirea hărţilor de sol, acestea
reprezentând rezultatul muncii de teren a pedologilor cercetători.
Prima operaţiune este stabilirea legendei care constituie principalul criteriu după care se
apreciază o hartă. Legenda de soluri cuprinde două părţi: în prima parte sunt prezentate denumirile
taxonomice ale solurilor, iar în a doua parte sunt prezentate texturile de la suprafaţa acestora şi,
acolo unde este cazul, a rocilor generatoare de sol.
Legenda pentru soluri (prima parte) în cazul hărţilor la scară mică sau mijlocie cuprinde
toate tipurile, subtipurile şi complexele de soluri, înşirate în succesiunea lor natural-geografică, dar
care în parte urmăreşte firul unei clasificări, iar în cazul hărţilor la scară mare, legenda de soluri
reprezintă clasificarea de soluri adoptată.
Dacă harta cuprinde atât zone de munte, cât şi de câmpie, în legendă se vor separa solurile
de munte cu cele de câmpie.
În legendă, unităţile de sol se notează prin simboluri (sau cifre), culori (sau haşuri) şi semne.
Semnele se folosesc de obicei, pentru marcarea pe hartă a apariţiei izolate de soluri, care nu pot fi
reprezentate la scara hărţii respective.
Complexele de soluri se notează în legenda hărţii prin tipurile sau subtipurile de sol
predominante. Reprezentarea lor grafică se face fie prin dungi alternative divers colorate, fie prin
colorarea fondului unităţii cu culoarea solului predominant, celelalte soluri fiind reprezentate prin
semne.
În a doua parte a legendei se face referire la textura solurilor la suprafaţă, iar în unele cazuri
şi la textura rocilor de solificare. Pentru solurile formate pe roci neconsolidate, reprezentarea grafică
a texturii se face prin haşuri, iar pentru cele formate pe roci consolidate, reprezentarea se face prin
semne.
Alcătuirea hărţii de sol constă în desemnarea unei baze topografice în care sunt înscrise
numai datele topografice absolut necesare. Acestea trebuie să cuprindă următoarele elemente:
curbele de nivel → vor fi trasate pe baza topografică numai acelea prin care relieful
este scos uşor în evidenţă:
reţeaua hidrografică a teritoriului → se consemnează pe hartă în totalitatea ei;
reţeaua de drumuri → vor fi reprezentate numai drumurile principale şi căile ferate;
localităţile →vor fi menţionate pe hartă cu scop de orientare.
După stabilirea bazei topografice simplificate se trece la definitivarea limitelor unităţilor de
sol. Transpunerea limitelor unităţilor de sol se face la scara de întocmire a hărţii. În unităţile de sol
delimitate pe hartă, se vor nota simbolurile, se vor desemna şi apoi se va colora harta. Pe hartă se
vor nota şi locurile unde s-au deschis profilele de sol.
Baza topografică simplificată, completată cu unităţile de sol şi simbolurile respective, se
trece pe hârtie de calc şi se multiplică.
Memoriul agropedologic. Având la dispoziţie datele culese din teren, verificate, parte din
observaţiile făcute asupra profilelor în teren pe probele şi monoliţii ridicaţi, precum şi rezultatele
analizelor şi determinărilor, se trece la încheierea lucrărilor. Totalitatea observaţiilor şi a rezultatelor
se organizează într-un raport ştiinţific cunoscut şi sub denumirea de memoriu agropedologic.
Raportul ştiinţific sau memoriul agropedologic este alcătuit dintr-o parte descriptivă, hărţi şi
anexe.
Partea descriptivă cuprinde o scurtă introducere, prezentarea condiţiilor naturale (fizicogeografice)
şi apoi caracterizarea solurilor teritoriului respectiv. În introducere se delimitează
sectorul cercetat, se prezintă datele generale existente în literatura de specialitate sau care au fost
culese în timpul cartării, se arată scopul lucrării etc. Se trece apoi la prezentarea condiţiilor naturale
(fizico-geografice) şi anume: geologia şi geomorfologia, hidrologia şi hidrogeologia, clima şi
vegetaţia.
Referitor la geomorfologie şi geologie se arată că sunt unităţile de relief şi substanţele
litologice, rolul lor în formarea şi repartizarea solurilor pe teritoriul respectiv, influienţa lor asupra
mecanizării lucrărilor agricole, asupra fenomenelor de eroziune, alunecare etc.
130