obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

5. Luvisolurile (argiluvisolurile) includ solurile cu profil bine diferenţiat, caracterizat prin
prezenţa unui orizont B argilic (Bt), cu excepţia acelor soluri care se încadrează la molisoluri şi care
au un orizont Bt relativ slab exprimat. Luvisolurile pot avea sau nu orizont eluvial E. Din această
clasă fac parte: preluvisolul tipic (sol brun argiloiluvial), preluvisolul roşcat (solul brun-roşcat),
luvosolul tipic (solul brun luvic tipic), luvosolul albic (luvisolul albic), planosolul şi alosolul. Cu
exceptia primelor doua, celelalte tipuri de sol prezinta orizont eluvial.
6. Spodisolurile (spodosolurile) sunt caracterizate prin prezenţa orizontului B spodic (Bs şi
Bhs) sau orizont criptospodic (Bcp). Includ trei tipuri: prepodzolul (solul brun feriiluvial sau brun
podzolic), podzolul şi criptopodzolul, podzolul avand orizont eluvial bine exprimat.
7. Pelisolurile (vertisolurile) sunt soluri determinate de predominarea orizonturilor A, B, C
bogate în argile. În această clasă au fost separate două tipuri de soluri: pelosolul şi vertosolul.
Acestea includ soluri cu orizont pelic sau vertic de la suprafată sau imediat sub orizontul arat,
orizont situat intre 25 şi 100 cm adâncime. Pelosolurile conţin argilă neexpandabilă, foarte
compactă, fiind practic lipsită de pori, în timp ce vertosolul se caracterizează prin gonflarea şi
contractarea puternică a argilei, când se trece de la starea uscată la cea umedă şi invers.
8. Andisolurile se caracterizează prin prezenţa orizontului andic în profil, în lipsa orizontului
spodic. Sunt soluri cu orizont A, urmat de un orizont intermediar AC, AR sau Bv, la care se
asociază proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm, începând din primii 25 cm. Include un singur tip de
sol, şi anume andosolul, care este specific munţilor.
9. Hidrisolurile (solurile hidromorfe) sunt formate sub influenţa predominantă a unui exces
de umiditate de lungă durată, având, deci, un regim hidric special care determină în sol anumite
procese şi proprietăţi. Se caracterizează prin prezenţa unui orizont gleic de reducere (Gr), pană la
125 cm adâncime, sau a unui orizont stagnic (W), a unui orizont alimnic (Al) sau un orizont histic
(T). Includ următoarele tipuri: stagnosolul (solul pseudogleic), gleisolul (solul gleic şi lăcoviştea) şi
limnisolul.
10. Salsodisolurile (solurile halomorfe) includ solurile a căror geneză, evoluţie şi proprietăţi
au fost şi sunt influenţate apreciabil de sărurile uşor solubile. Solurile din această clasă prezintă ca
orizont diagnostic, fie un orizont salic (sa) sau un orizont natric (na) în primii 20 de cm ai solului,
fie un orizont argiloiluvial natric (Btna). Tipurile de sol specifice salsodisolurilor sunt: solonceacul
(cu orizont salic) în primii 20 de cm şi soloneţul (cu orizont natric în primii 20 de cm sau un orizont
Btna indiferent de adâncime).
11. Histisolurile (solurile organice sau histosolurile) sunt soluri formate din material
organic care au un orizont turbos (T) sau folic (O) la suprafaţă bine dezvoltat. Cuprind două tipuri:
histosolul şi folisolul caracterizate printr-un orizont turbos sau folic de peste 50 cm grosime.
12. Antrisolurile (solurile trunchiate si desfundate) prezintă un orizont antropogenetic sau
lipsa orizontului A şi E, îndepărtate prin eroziune accelerată sau decapitare antropică. În această
clasă au fost incluse solurile care au avut un profil bine diferenţiat, dar care a fost atât de intens
trunchiat sau ale cărui orizonturi au fost atât de intens amestecate prin acţiunea omului, încât nu mai
prezintă caracteristici diagnostice care să permită încadrarea lor la unul din tipurile amintite
anterior. Din această categorie fac parte erodosolul şi antroslolul.
88