obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

permeabilitatea pentru apă.
Capacitatea de reţinere a apei în sol este proprietatea care se caracterizează în realitate
printr-o serie de capacităţi de reţinere, diferite între ele în funcţie de condiţiile de umezire a solului
şi depinde de textura solului.
Capilaritatea solului (ascensiune capilară) este proprietatea ce determină ridicarea apei din
pânza freatică la o anumită înălţime în sol, producând aşa numitul franj capilar. Dacă apa din acest
franj începe a se cheltui (prin diferite căi), apa cheltuită este înlocuită datorită forţei capilare care
ridică noi cantităţi de apă capilară din apa freatică. Înălţimea franjului capilar depinde de textura
solului şi de aşezarea particulelor de sol (de mărimea porilor). Înălţimea maximă a ridicării apei prin
capilari pentru soluri nisipoase alcătuieşte 0,5-0,7 m, pentru soluri argiloase – 3-6 m.
Pentru aprovizionarea plantelor cu apă din pânza freatică ne interesează şi viteza de ridicare
a acesteia, viteză care variază în sens invers cu înălţimea, fiind mai mare la solurile nisipoase şi mai
mică la cele argiloase. Ridicarea apei prin capilare prezintă importanţă şi la solurile care nu sunt sub
influenţa apei freatice.
În cazul irigării terenurilor cu aport freatic, normele de udare trebuie să fie mai mici, astfel
ca apa infiltrată în sol să nu se întâlnească cu cea ridicată din pânza freatică, pentru a nu determina
înmlăştinirea sau salinizarea solurilor.
Permeabilitatea solului pentru apă determină posibilitatea şi intensitatea accesului apei în
sol: este proprietatea solului de a primi apa şi de a o transmite apoi în masa sa. Permeabilitatea
depinde de mărimea porozităţii totale a solului, de textură. Procesul de pătrundere, transportare şi
redistribuire a apei în sol, care în ansamblu descrie dispariţia apei de la suprafaţă în profilul solului,
a fost denumit infiltraţie (spre deosebire de soluri saturate unde are loc filtraţia). Capacitatea de
infiltraţie poate fi definită ca viteză maximă cu care apa pătrunde în sol la un moment dat şi
corespunde vitezei cu care trebuie să fie dată apa prin aspersiune în scopul de a nu crea băltiri şi
scurgeri la suprafaţa solului.
Interpretarea valorilor privind capacitatea de infiltraţie sunt prezentate în tab. 2.17.
Tabelul 2.17. Interpretarea valorilor privind capacitatea de infiltraţie (după N.A.Kacinski)
Aprecierea permeabilităţii
Capacitatea de infiltraţie (cm/oră)
Extrem de mare Peste 100
Prea mare 100 – 50
Foarte bună 50 – 10
Bună 10 – 7
Suficientă 7 – 3
Insuficientă sub 3
2.7.5. Regimul hidric al solului
Regimul hidric al solului – este ansamblul fenomenelor de înmagazinare, mişcare, reţinere şi
pierdere a apei din sol.
Regimul hidric poate fi exprimat cantitativ prin bilanţul apei în sol:
P + A af + S S S + i , unde
întrarea
pierderea
P – precipitaţiile;
A af – aportul apelor freatice;
Ss – aportul de apă din scurgere de suprafaţă;
E – evaporaţia (sol),
T – transpiraţia (plante);
S – apa scursă la suprafaţă;
i – apa scursă prin interiorul solului;
– apa infiltrată prin sol în pânza freatică
În funcţie de bilanţul apei se deosebesc următoarele tipuri de regim hidric:
70