obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

cambiare=schimbare. Cele acide au fertilitate scăzută fiind folosite silvic, iar cele saturate în baze
sunt mai bune fiind folosite ca pajişti sau livezi.
VI. Soluri minerale condiţionate de roca parentală
22. ARENOSOLS (Arenosolurile) – AR. Denumirea provine din latină de la arena=nisip şi
reprezintă soluri nisipoase pe cel puţin 100 cm adâncime, care de obicei prezintă doar un orizont A
ocric. Ocupă o suprafaţă de 2 % în regiunile aride şi chiar semiaride. Au fertilitate extrem de
scăzută fiind folosite ca pajişti sau silvic şi putând fi cultivate numai în regim irigat.
23. VERTISOLS (Vertisolurile) – VR. Denumirea provine din latină de la vertere=a se
învârti, a se întoarce şi apar pe depozite argiloase gonflante. Nu sunt diferenţiate datorită
omogenizărilor prin procese vertice, prezentând orizont vertic între 25-100 cm adâncime. Ocupă o
suprafaţă de 2,5 % în Australia, India, Sudan, Maroc. Poartă denumirea de regur (India), tirs
(Nordul Africii), smolniţă (Iugoslavia), slitoziom (Rusia). Apar pe terenuri plane în climat
tropical/subtropical şi mai rar în cel temperat cu un sezon umed şi unul uscat. Profilul este de tip
Ay-ACy-C sau Ay-By-C. Au proprietăţi fizice nefavorabile, dar cu toate acestea sunt cele mai
fertile din zona caldă. Sunt cultivate pe scară largă, mai ales în condiţii de irigaţie (bumbac, grâu,
trestie de zahăr, sorg, porumb), dar se lucrează greu şi cu consumuri mari.
24. ANDOSOLS (Andosolurile) – AN. Denumirea provine din japoneză de la an=închis şi
do=sol şi sunt formate pe cenuşi sau roci vulcanice. Ocupă 1,2 % în regiunile cu activitate vulcanică
şi au profil de tipul A-Bv-C (R). Sunt în general fertile pentru pădure şi pajişti, iar în zona caldă
sunt cultivate cu bune rezultate (cafea, cauciuc, banane, citrice, viţă de vie).
VII. Soluri minerale condiţionate de relief
25. LEPTOSOLS (Leptosolurile) – LP. Denumirea provine din greacă de la leptos=subţire şi
sunt caracterizate prin apariţia rocii dure, compacte în primii 30 cm (A-R). Ocupă 16,9 % în
regiunile montane, pe versanţi cu pantă accentuată sau culmi înguste, cu eroziune activă, cât şi în
pustiuri. Au un potenţial de fertilitate redus datorită volumului edafic scăzut. Sunt folosite
predominant ca pajişti şi evoluează spre alte soluri în funcţie de pantă, natura rocii şi condiţiile
climatice.
26. REGOSOLS (Regosolurile) – RG. Denumirea provine din greacă de la rhegos=înveliş şi
reprezintă soluri neevoluate dezvoltate pe sedimente neconsolidate (cu excepţia aluviunilor), având
profil de tip A-C. Ocupă 6,7 % din suprafaţa globului mai ales în regiunile arctice (tundră) şi
tropicale/subtropicale aride. Pedogeneza este lentă datorită temperaturii scăzute, aridităţii şi
eroziunii pe pante. Au fertilitate redusă fiind folosite ca pajişti.
27. FLUVISOLS (Fluvisolurile) – FL. Reprezintă soluri în curs de formare caracteristice
zonelor de luncă, teraselor joase, deltelor şi ariilor de divagare şi sunt dezvoltate pe sedimente
aluviale recente. Denumirea provine din latină de la fluvius=fluviu şi prezintă un orizont A urmat de
aluviuni. Ocupă 2,4 %, sunt frecvent gleizate şi sunt relativ fertile fiind folosite complex, atât ca
păşuni, pajişti, şi pentru culturi, dar cu toate acestea sunt cele mai fertile din zona caldă. Sunt
cultivate pe scară largă, mai ales în condiţii de irigaţie (bumbac, grâu, trestie de zahăr, sorg,
porumb), dar se lucrează greu şi cu consumuri mari.
28. GLEYSOLS (Gleisolurile) – GL. Denumirea provine din rusă de la gley=masă de sol
(sunt masive) şi se formează în condiţiile excesului de apă freatică. Prezintă orizont gleic în primii
50 cm şi au profil de tipul A-AG-G, A-BG-G, A-AG-CcaG. Ocupă 4,6 % în regiunile mlăştinoase
din zona tropicală şi temperată nordică. Sunt folosite îndeosebi ca pajişti şi silvic. Pot fi cultivate
numai în condiţiile executării unor lucrări de drenaj.
VIII. Soluri minerale condiţionate de activitatea umană
29. ANTHROSOLS (Antrosolurile) – AT. Denumirea provine din franceză de la
anthropo=referitor la om şi ocupă circa 2 milioane de hectare. Se referă la soluri care prezintă
modificări importante ale orizonturilor sau stării originare. Pe o grosime de cel puţin 50 cm solurile
sunt fie desfundate, fie îmbogăţite în fosfor datorită fertilizării, fie se acumulează sedimente în urma
irigaţiei, fie sunt acoperite cu gunoaie orăşeneşti, deşeuri de mine, diferite umpluturi.
86