obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

- A stabilit proprietăţile specifice ale solurilor irigaţionale din zona de pustiu, a estimat
legităţile evoluţiei lor sub influenţa activităţii antropice, a propus separarea lor pe hărţile
pedologice.
- Pentru prima data a studiat complexitatea şi discontinuitatea învelişului de sol din zona de
semipustiu, a elaborat metode originale de cartare a lor şi de reprezentare a profilurilor pedogeomorfologice.
- A elaborat clasificarea şi nomenclatura solurilor saline, a stabilit legităţile repartizării
geografice a soloneţurilor şi solonceacurilor în zonele naturale; a cercetat bilanţul sărurilor în
sistemul „plantă – sol – rocă – apă freatică”.
- A efectuat investigaţii pedo-ameliorative ale unor obiecte irigaţionale uriaşe în Asia
Mijlocie (Stepa Flămânda) şi în Kaukaz (Mugani, valea Alazan, s.a.), a propus un şir de metode
practice de ameliorare a solurilor, a lansat ideea de construcţie a canalului Karakum.
- Aplicând metode cantitative, a stabilit rolul pedogenetic al furnicilor, termitelor, râmelor şi
al rozătoarelor; a menţionat legătura reciprocă dintre nivelul fertilităţii solului, caracterul şi numărul
pedofaunei.
- A construit un şir de maşini pentru lucrarea solului, un burghiu de sol, a propus o metodă
nouă de analiză granulometrică, de determinare a compactităţii solului.
- A adus un aport esenţial la studierea problemelor istoriei pedologiei, agronomiei şi
geografiei.
- A organizat cercetarea pe larg a solurilor Republicii Moldova; a propus să fie delimitată
regiunea pedologică a Moldovei, a stabilit dependenţa conţinutului de humus în cernoziomurile
Moldovei de componenţa granulometrică a lor.
- A condus Catedra de Pedologie a Institutului de Organizare a Teritoriului din Moscova; a
organizat Universitatea de Stat din Taşkent şi Institutul de Pedologie şi Geobotanică de pe lângă ea,
ulterior fiind decan al Facultăţii Agricole; a predat la Catedra de Îmbunătăţiri Funciare a Institutului
Agricol din Tbilisi; a organizat Catedrele de Pedologie la Institutul Agricol şi Universitatea de Stat
din Chişinau.
N.Dimo a pregătit câteva generaţii de pedologi, agronomi, hidroamelioratori, geobotanişti,
geologi, geografi. În toate republicile ex-URSS, în care a activat N. Dimo, a
avut mulţi discipoli şi adepţi ai direcţiilor sale de investigaţii.
În Republica Moldova cauza lor este continuată de:
Membrul de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova
I.Krupenikov (fig. 3) - un specialist în domeniul genezei, geografiei,
cartografiei, bonitării, protecţiei antierozionale a solurilor, în special a
cernoziomurilor;
Fig. 3. I.A.Krupenikov (n. 10 aprilie 1912)→
A.Ursu (fig. 4) – pedolog, geograf, ecolog, profesor universitar,
autorul raionării agropedologice (1965) şi pedoecologice a Moldovei
(1980), clasificării solurilor Republicii Moldova (1999), autorul a
peste 600 lucrări ştiinţifice, inclusiv 17 monografii, 30 hărţi ale
solurilor republicii. A fondat Muzeu pedologic în incinta Institutului
de Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”, Laboratorul de Geografie şi
Evoluţia Solurilor în cadrul Institutului de Geografie al AŞ RM.
Membru titular al AŞ Republica Moldova (1989) A. Ursu în prezent
este preşedinte al Societăţii Naţionale a Moldovei de Ştiinţa Solului
(din 1996), membru multor organizaţii şi societăţi naţionale şi
internaţionale,.
Fig. 4. Andrei Ursu (n. 20 decembrie 1929)
9