obiectul şi scopul disciplinei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de ...

cuprinsul fâşiei, domină caracterele uneia dintre unităţile de sol şi unde se remarcă saltul calitativ
care indică transformarea unităţii respective în alta unitate.
În funcţie de scara de cartare se pot face unul sau mai multe sondaje în vederea stabilirii
limitei.
Paralel cu identificarea limitelor pe teren se face şi transportarea lor pe hartă, ţinând seama
de toate punctele reper de pe hartă. Exactitatea traseului pe hartă a limitelor depinde de scara hărţii,
de detaliile de planimetrie şi nivelment reprezentate pe hartă şi de complexitatea învelişului de sol.
În trasarea limitelor de sol există anumite ”limite” de toleranţă, în funcţie de scara hărţii şi
de felul în care limitele se evidenţiază pe teren.
Pentru hărţile la scări mijlocii şi mari se prevăd următoarele limite de toleranţă:
limite distincte pe teren = 2 mm toleranţa pe hartă;
limite clare pe teren = 4 mm toleranţă pe hartă;
limite neclare pe teren = 8 mm toleranţă pe hartă.
În situaţia în care învelişul de sol este foarte variat şi nu poate fi reprezentat la scara hărţii de
cartare, suprafeţele respective se reprezintă pe hartă sub formă de complexe de soluri sau asociaţii
de soluri.
Prin complex de soluri se înţelege o alternanţă de diferite soluri pe suprafeţe mici, care se
repetă mereu, pe distanţă de metri sau sute de metri. De cele mai multe ori complexele de soluri
sunt legate de un anumit microrelief (exemplu: într-un complex de soluri alcătuit din cernoziomuri
argiloiluviale şi soloneţuri, limitele se stabilesc după microrelief - soloneţurile ocupă
microdepresiile, iar cernoziomurile argiloiluviale ocupă spaţiile dintre ele; dacă teritoriu este
cultivat, golurile din cultură indică suprafeţe cu soloneţuri).
Prin asociaţii de soluri se înţeleg suprafeţe alcătuite dintr-un sol predominant, dar la care
sunt incluse şi suprafeţe relativ mari de alte soluri, aflate într-o strânsă corelaţie geografică. Cartarea
acestora se face întocmai ca la complexele de soluri.
5.1.2. Fazele cartării
Cartarea solului este o operaţie foarte complexă în cadrul căreia se deosebesc trei faze: de
pregătire, de teren, de laborator şi încheierea lucrărilor.
Faza de pregătire. Constă în adunarea tuturor materialelor necesare unei informări asupra
regiunii ce urmează să fie cartată, precum şi a celor necesare efectuării muncii propriu-zise de teren.
Se procură mai întîi baza topografică (planuri topografice sau fotogrametrice). Aceasta este de dorit
să fie la o scară mai mare decât aceea la care urmează să fie alcătuită harta de soluri, pentru a avea
detalii mai numeroase şi pentru a asigura o mai mare precizie în trasarea limitelor între unităţile de
sol. Dacă în regiune sau în împrejurimi au fost făcute cercetări pedologice, studii referitoare la
climă, vegetaţie, geomorfologie, agrotehnică etc., se consultă cu atenţie tot acest material, care
poate da o imagine generală supra condiţiilor naturale şi de sol.
De asemenea în această fază se pregătesc toate utilajele şi rechizitele necesare pentru faza de
teren (carnete de teren, busolă, binoclu, lupă de buzunar, aparat de fotografiat, ruletă, diferite truse
pentru determinări expeditive, sonde etc.).
Faza de teren. Cuprinde totalitatea operaţiilor ce se efectuează în teren. Aceste operaţii
constau, în principal, în cercetarea profilelor de sol în strînsă legătură cu condiţiile naturale şi de
producţie; separarea, delimitarea şi caracterizarea unităţilor de sol şi ridicarea probelor de sol în
vederea efectuării analizelor de laborator. Faza de teren începe obişnuit cu recunoaşterea teritoriului
ce urmează să fie cartat. Munca de cercetare a solului în teren presupune o cercetare amănunţită a
profilelor de sol, a condiţiilor de relief, rocă, vegetaţie, apă freatică, a modului de exploatare a
solurilor respective etc. Toate acestea se consemnează în carnete, pe hărţi, schiţe etc., adunându-se
un bogat material ce va servi la definitivarea lucrărilor de cartare. După separarea şi delimitarea
unităţior de sol, din profilele caracteristice ale unităţilor se ridică probe pentru diferitele analize de
laborator şi monoliţi.
În zonele cu fenomene de eroziune, odată cu cartarea solului sau în mod special, se face şi
cercetarea şi cartarea eroziunii. În cerecetarea şi cartarea eroziunii ca şi în cazul cartării solului se
128