obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
obiectul Åi scopul disciplinei - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a UniversitÄÅ£ii de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
‣ Mocirlele gleice sunt permanent în condiţii anaerobe, orizontul B având caractere<br />
gleice – oxidare-reducere, marmorizare, glei (Ah Bh/g).<br />
‣ Mocirlele turbice se <strong>de</strong>osebesc prin prezenţa în profil (ca regulă, în B) a straturilor<br />
turbificate (Ah Bh/t).<br />
Caracteristica morfologică a mocirlei turbice. Profilul 94, s.<br />
Cobani, raionul pedogeografic nr. 2 (Ursu, 2006).<br />
I 0-20 cm, ud <strong>de</strong> culoare neagră cu străluciri, reziduuri organice,<br />
trecere lentă, lut argilos, slab tasat, structură neclară.<br />
II 20-55 cm, ud, negru omogen, trecere lentă, lut argilos, slab tasat,<br />
structură neclară.<br />
III 55-90 cm, ud, negru cu nuanţe cenuşii, pestriţ cu pete <strong>de</strong> materia<br />
organică semi<strong>de</strong>scompusă, trecere lentă, lut argilos, slab tasat.<br />
IV 90-110 cm, <strong>de</strong> culoare cenuşie, vânăt, lut argilos. De la 95 cm<br />
se prelinge apa freatică.<br />
Mocirlele constituie fragmente <strong>de</strong> zone ume<strong>de</strong>, răspândite<br />
printre solurile zonale, <strong>de</strong> obicei, pe versanţi. Parţial au fost<br />
<strong>de</strong>secate şi valorificate pentru scopuri agricole.<br />
Fig. 3.16. Mocirlă turbică (Ursu, 2006)<br />
Tabelul 3.18. Caracteristica fizico-chimică a mocirlei turbice. Profilul 94 (Ursu, 2006)<br />
Orizontumeapicitatea<br />
3<br />
Adînci-<br />
Higrosco-<br />
Cationi schimbabili<br />
Humus CaCO<br />
pH Ca ++ Mg ++ Σ<br />
genetic cm<br />
% me/100 g sol<br />
I 0-10 3,98 8,08 - 7,35 24,54 23,29 56,83<br />
II 30-40 2,66 3,35 - 7,45 8,21 13,14 21,35<br />
III 60-70 2,93 - 7,42 7,41 14,41 21,82<br />
IV 90-100 2,69 2,38 - 7,75 5,34 13,14 18,48<br />
Solurile turboase se formează în condiţii permanent anaerobe, când rămăşiţele plantelor<br />
hidrofile se <strong>de</strong>scompun puţin, se conservează în sol în formă <strong>de</strong> turbă. Solurile turboase (At Bt) pot<br />
fi: tipice şi gleice.<br />
‣ Solurile turboase tipice au un profil neomogen, straturile minerale alternând cu<br />
straturile turbice (At Bt).<br />
Profilul unui sol turbos, acoperit cu strat prepon<strong>de</strong>rent mineral, argilos, salinizat are următoarea<br />
construcţie verticală (Ursu, 2008).<br />
I 0-10 cm, cenuşiu închis, umed, humificat, argilos, cu structură<br />
neevi<strong>de</strong>ntă, bulgăroasă.<br />
II 10-50 cm, neuniform, reavăn, cenuşiu-pestriţat, argilos, cu diferite<br />
aglomeraţii <strong>de</strong> săruri solubile.<br />
III 50-100 cm, negru, umed, slab tasat, nestructurat, turbos.<br />
Stratul turbic continuă spre adâncime. La 85 cm s-a stabilit nivelul<br />
apei freatice. Solurile turboase se <strong>de</strong>osebesc prin nivelul sporit <strong>de</strong><br />
higroscopicitate şi a conţinutului <strong>de</strong> substanţă organică. Reacţia solului<br />
este neutră la suprafaţa şi acidă spre adâncime. În stratul superior se<br />
conţin săruri solubile.<br />
Fig. 3.17. Sol turbos (Ursu, 2008)<br />
107