Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

Amindoi ii asigurară că nu aveau, deşi Gregory era
convins că văzuse in ochii Lordului Fennsworth o
scinteie de dezamăgire şi - indrăzni el să creadă - de
iritare.
Gregory zimbi.
- Ne revedem in cameră, da? ii spuse domnişoara
Watson lui Lucy.
Cealaltă fată incuviinţă din cap şi cu un sentiment
de triumf - ce putea fi mai minunat decit să te
dovedeşti cel mai bun intr-o competiţie ? - Gregory ii
puse mina domnişoarei Watson pe indoitura braţului
său şi o conduse afară din incăpere.
Da, pină la urmă o să fie o dimineaţă excelentă.
Lucy işi urmă fratele şi pe Lady Bridgerton spre
sufrageria pentru micul dejun, lucru care nu o deranja
cituşi de puţin, de vreme ce nu apucase să mănince
prea mult din ce-i adusese Hermione mai devereme.
Dar o deranja pentru că trebuia să suporte treizeci de
minute de conversaţie fără sens, in timp ce mintea ii
alerga, imaginindu-şi tot felul de dezastre care puteau
fi responsabile pentru neaşteptata ei chemare acasă.
Richard nu reuşi să-i spună nimic important, cu
Lady Bridgerton şi jumătate dintre oaspeţi flecărind
FII A MEA, LADY LUCINDA 115
despre ouăle inăbuşite şi despre recenta furtună, aşa
incit Lucy aşteptă răbdătoare ca ei să termine (el
minca dintotdeauna enervant de incet), apoi incercă
tot posibilul să nu se infurie in timp ce ieşeau impreună
nfară, pe peluză, cu Richard intrebind-o despre
şcoală, apoi despre Hermione, apoi despre mama
Hermionei, aducind colateral vorba şi despre fratele
Hermionei, cu care se pare că se intilnise intimplător
la Cambridge, apoi se intoarse inapoi la debutul ei in
societate şi la cit de mult va ieşi impreună cu
Hermione...