Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

Dar intr-un fel, ea era responsabilă pentru faptul că
•ii a recăpătat judecata. Dacă era un singur lucru ade-
.ir.it in dimineaţa asta, care trebuia ştiut, acesta era.
I ucy arătă din nou spre peluză şi spuse:
Mă duc să-mi fac plimbarea.
El işi inclină capul in chip de salut şi o privi indepfirtinduse.
işi strinsese părul intr-un coc, şuviţele
blonde captind razele de soare, ca mierea şi untul.
Stătu aşa o vreme, nu pentru că se aştepta ca ea
a se intoarcă şi nici pentru că spera ca ea să o facă.
Doar pentru orice eventualitate.
Pentru că ea ar putea face asta. S-ar putea intoarce
•,l ar putea avea ceva să-i spună şi atunci el i-ar putea
nispunde şi ea ar putea...
Dar ea nu s-a intors. Continua să meargă. Nu s-a
intors, nu s-a uitat inapoi şi ei işi petrecu ultimele
minute privindu-i spinarea şi ceafa. Şi singurul lucra la
care se putea gindi era...
Că ceva nu era cum trebuie.
Dar in ruptul capului, nu ştia ce anume.
CAPITOLUL 13
in care Eroina Noastră işi intrevede viitorul
O lună mai tîrzia
Mincarea era excelentă, aranjamentul mesei,
magnific, ambientul, dincolo de opulenţă.
Şi totuşi, Lucy se simţea nefericită.
Lordul Haselby şi tatăl lui, Contele de Davenport,
veniseră la Fennsworth House pentru cină. Fusese
ideea lui Lucy, lucru pe care ea il resimţea acum
dureros de ironic. Nunta urma să aibă loc doar peste o
săptămină şi totuşi, pină in seara aceasta, incă nu-şi
văzuse viitorul soţ. Oricum, nu de cind căsătoria
devenise iminentă.
Sosise la Londra impreună cu unchiul ei in urmă cu
paisprezece zile şi după unsprezece zile in care nici