Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

Gregory se răsuci cind sări in loc, să se uite la ea.
- Da. Şi ce-a fost reacţia asta? Credeam că ştiţi
Lucy clipi des, furioasă.
- Nu. Nu am ştiut. Gregory părea şocat. Stupefiat.
Doamne, Dumnezeule.
Gregory scutură din cap.
- Nu-mi dau seama cum de nu am ştiut.
- Nu a fost un secret.
- Nu. Adică, nu. Nu, sigur că nu. Nu am vrut sa
insinuez nimic.
- Nu aveţi o părere prea bună despre Lordul Haselby?
il intrebă ea alegindu-şi cu multă grijă cuvintele.
- Nu, răspunse Gregory, scuturind din cap dar nu
prea mult, ca şi cum nu ar fi fost conştient că o face.
Nu. il cunosc de ani buni. Am fost impreună la colegiu.
Şi la universitate.
- Sinteţi de aceeaşi virstă, inseamnă? intrebă Lucy
şi işi dădu seama că ceva nu era chiar cum trebuie,
dacă nu ştia ce virstă are logodnicul ei. Dar nici de
virsta lui Gregory nu era sigură.
Gregory incuviinţă din cap.
- Este cit se poate de... afabil. Se va purta bine cu
dumneavoastră. Cu delicateţe, adăugă el
dregindu-şi glasul.
- Cu delicateţe? spuse ea, ca un ecou. I se părea
un cuvint ciudat ales.
Ochii lui ii intilniră pe ai ei şi abia atunci işi dădu
seama că el nu se uitase la ea din clipa in care
FII A MEA, LADY LUCINDA 227
liionunţase numele logodnicului ei. Dar Gregory nu
≫puse nimic. O privea insă, acum, atit de intens incit
iu hli lui păreau că-şi schimbă culoarea. Erau căprui cu
ynrde, apoi verde cu căprui, apoi totul păru să se
inceţoşeze.
Ce este? şopti ea.