Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

Barbaţii au băut. Poartă măşti ca să poată...
Gregory tăcu. Şi apoi spuse:
- Oamenii nu se poartă ca şi cum ar fi ei inşişi.
Lucy incuviinţă din cap şi in sfirşit se uită in sus,
smulgindu-şi ochii din pardoseală spre chipul lui. Şi
atunci il văzu. Pur şi simplu il văzu. Faţa lui, care ii
devenise atit de familiară. ii cunoştea parcă fiecare
trăsătură, de la ondulaţia uşoară a părului, la mica
cicatrice de lingă urechea stingă.
inghiţi. Inspiră. Nu chiar cum ar fi vrut, dar inspiră.
Mai rar, mai aproape de normal.
- imi pare rău, spuse ea din nou, pentru că nu ştia
ce altceva să spună.
Gregory injură, studiindu-i chipul cu ochi pătrunzători.
- Ce ai păţit? Eşti bine? Cineva...
Gregory işi slăbi puţin prinsoarea, uitindu-se
innebunit in jur.
- Cine a făcut asta? Cine...
Lucy scutură din cap.
- Nu. Nu a fost nimeni. Doar eu. Am.... am vrut să-i
găsesc. Am crezut că dacă... in sfirşit, nu am vrut ca
voi să-i... şi atunci, eu.... Şi atunci am ajuns aici şi am...
- Sint aici?
P a ^ fi^ P a n i S9 0".e d 1 i,NgUu 9amm Vvă&ZuUtt....
dispăruse ş? totuMse păTea^r & rf ra§ ^ ’ aProape ci
Se simţea ca o proastă I t ih . ien? de Prost6s<
făcuse nimic. Nimic. ° ’ In faia uşii şi ni
Pentru că frebu^a s ^ f so u n ^ t f ’ Ş° Pt' 63 intr'un tirziu
nici măcar nu inţelegea de c e 6& ° 6 '
ce se intimplase. -febuia sa-i spună
Pentru ca el o va găsi.
—ŞT i CXans—rt&an nvra\/ I,f, aa>Ic** ≪e
_du_ii_freerr_eennţţaa..
Practic intrind in ei vSbH făra Sffl U? Lady Brid9erton,
- Lady Lucinda! De ce ati 9in w -C(vUZ o a,er9aturii-