Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

Era prietenă intimă cu mătuşa ei.
Mama lui Gregory avea numeroase prietene intime.
Violet Bridgerton ii condusese cu succes, in
mariajuri fericite, pe opt dintre copiii ei şi Gregory
suporta acum atacul fervent al peţitului ei. O adora,
desigur şi adora faptul că o preocupa atit de mult
fericirea şi binele lui, dar uneori il făcea să-i vină să-şi
smulgă părul din cap.
Iar Anthony era şi mai rău. El nici măcare nu trebuia
să spună ceva. Simpla lui prezenţă era de obicei
suficientă ca să-l facă pe Gregory să aibă senzaţia că
FII A MEA, LADY LUCINDA 213
im trăia la nivelul standardelor familiei sale. Era greu
•.n-ţi croieşti drumul in viaţă cu atotputernicul Lord
llridgerton uitindu-se peste umărul tău. După
nprecierea lui Gregory, fratele lui cel mai mare nu
l.icuse niciodată, in viaţa lui, vreo greşeală.
Ceea ce le făcea pe ale lui cu atit mai sfruntate.
Dar cu puţin noroc, aceasta era o problemă uşor de
lozolvat. Gregory se mutase, pur şi simplu. Sigur, asta
insemna că o felie frumoasă din alocaţia lui mergea pe
propria lui rezidenţă, aşa micuţă cum era ea, dar
merita pină la ultimul bănuţ.
Chiar şi ceva atit de simplu ca acesta - să iasă din
casă fără ca cineva să se intrebe de ce, sau unde
(sau, in cazul mamei lui, la cine) - era ceva minunat,
intăritor. Ciudat, cum o simplă plimbare te putea face
sa te simţi propriul tău stăpin.
Şi iat-o acolo. Lucy Abernathy. in Hyde Park, cind
Irebuia să fie incă in Kent.
Stătea pe o bancă, aruncind firimituri de piine unei
inghesuieli mari de păsări şi Gregory işi aminti de ziua
in care dăduse peste ea, la Aubrey Hali. Stătea şi
atunci pe o bancă şi i se păruse atit de abătută.
Retrospectiv, Gregory inţelese că fratele ei ii dăduse