Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

utit mai mult, pentru asta. Ea nu vroia să schimbe
lumea. Ea nu vroia decit să o facă plăcută şi minunată,
pentru oamenii pe care ii iubea.
Faptul că ea făcuse asta - că il lăsase să facă
dragoste cu ea şi plănuia să-şi anuleze căsătoria
acum, chiar in dimineaţa ceremoniei - nu arăta decit
cit de mult il iubea. Lucy nu căuta atenţie şi dramatism.
La vroia din tot sufletul stabilitate şi rutină iar pentru
ea^să facă ceea ce se pregătea să facă...
il umilea.
- Ar trebui să vii cu mine. Acum. Ar trebui să plecăm
impreună, inainte să se se trezească toată casa.
Buza ei de jos se strinse puţin intr-o parte , intr-o
expresie de ah, nu, care era atit de nostimă incit
efectiv trebui să o sărute. Uşor, pentru că nu era vreme
pentru mai mult, doar un cioculeţ, in colţul gurii. Nimic
care să se interfereze cu răspunsul ei, care era un
dezamăgitor:
- Nu pot.
Gregory se retrase puţin.
- Nu poţi rămine.
Dar ea scutura din cap.
- Trebuie să fac... ce trebuie.
O privi intrebător.
- Trebuie să mă comport cu onoare, explică ea. Se
ridică apoi in capul oaselor, stringind atit de tare
cearşafurile incit oasele degetelor i se albiră. Părea
nervoasă, ceea ce, işi spuse el, era firesc. El se simţea
la inceputul unui-răsărit-absolut-nou, in timp ce ea...
Ea incă mai avea un munte uriaş de escaladat
inainte de a ajunge la finalul ei fericit.
Se intinse, incercind să-i ia o mină, dar ea nu-i
răspunse. Nu că se retrăgea de el; mai curind,parcă
nu era incă total conştientă de atingerea lui.
- Nu pot pleca pe furiş, lăsindu-l pe Lordul Haselby