Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

incepuse să se topească sub picioarele mele. Mă
trăgea inăuntru.
Se opri, special, şi rămase cu ochii pe ea, pină cind
se simţi obligată să spună ceva.
După citeva momente de copleşitor de jenantă
tăcere, işi mută in sfirşit privirea de la mincare, la
chipul lui. in virful furculiţei ii tremura o mică bucăţică
de ou.
- Pămintul se topea, spuse el. Aproape rizind.
- Cit... de neplăcut.
- Aşa a fost, spuse el cu insufleţire. Credeam că o
să mă inghită. Aţi avut vreodată senzaţia asta,
domnişoară Watson?
Tăcere. Şi apoi...
- Nu. Nu, nu pot spune că am avut-o.
Se jucă leneş cu lobul urechii şi spuse, cit se poate
de degajat:
- Nu mi-a plăcut foarte mult.
Crezu că domnişoara Watson o să scuipe ceaiul.
- Serios, cui i-ar plăcea? continuă el.
FII A MEA, LADY LUCINDA 99
Şi pentru prima oară de cind o cunoscuse, crezu că
vede alunecindu-i de pe chip masca dezinteresului,
cind spuse, cu oarecare sentiment:
- Nu am idee.
Scutură chiar din cap. Trei lucruri dintr-o dată! O
propoziţie intreagă, o umbră de emoţie şi o scuturare
din cap. Măi să fie, poate că va reuşi să ajungă la ea.
- Şl ce s-a intimplat apoi, domnule Bridgerton?
Dumnezeule Mare, ii pusese o intrebare. Putea să
cadă de pe scaun, de uluire.
- De fapt, atunci m-am trezit, spuse el.
- Ce noroc.
- Aşa mi-am zis şi eu. E i spun că dacă mori in vis,
mori in somn.