Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

Neville radia tot.
- Unic. imi place asta. Unic.
Şi Neville zimbi din nou, testind cuvintul pe buze:
- Unic. Unic. Uuu-uuu-uuu-nic.
Cei patru işi continuară drumul spre sat intr-o
tăcere binevoitoare, punctată de incercările ocazionale
ale lui Gregory de a o atrage in conversaţie pe
domnişoara Watson. Uneori reuşea, dar cel mai
adesea Lady Lucinda era cea care termina discuţia,
atunci cind nu incerca să o impingă pe domnişoara
Watson in conversaţie. Şi in tot acest timp Neville
sporovăia intr-una, cel mai adesea discutind cu el
insuşi, cu precădere despre recent descoperita lui
unicitate.
in sfirşit se iviră familiarele clădiri ale satului. Neville
se declară unic infometat, indiferent ce-o fi vrind să
insemne asta, aşa incit Gregory cirmi grupul spre
White Hart, un han local unde se serveau mincăruri ,
intotdeauna delicioase.
- Ar trebui să organizăm un picnic. Nu ar fi
minunat? sugeră Lady Lucinda.
- O idee capitală, exclamă Neville, privind-o ca şi
cum ar fi fost o zeiţă. Gregory rămase puţin deconcertat
de fervoarea expresiei lui, dar Lady Lucinda
păru să nu observe.
- Ce părere aveţi? o intrebă Gregory pe domnişoara
Watson. Care părea pierdută in ginduri, cu
58 JULIA QUINN
privirea nefocusată, deşi ochii i se opriseră asupra
unui tablou de pe perete.
- Domnişoară Watson? repetă el şi cind in sfirşit
avu atenţia ei, spuse:
- V-ar face plăcere un picnic?
- Ah. Da, ar fi adorabil. După care işi reluă privitul
in spaţiu, cu buzele curbate intr-o expresie melancolică,