Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

- inţeleg, spuse el şi mintea ii alerga. Şi ii alerga ţ*l
ii alerga, fără să ajungă nicăieri. Şi apoi adăugii,
pentru că ce altceva putea să spună?
- Vă doresc tot binele din lume.
Ea inclină din cap, apoi arătă spre pajiştea larga,
verde, din faţa casei.
- Cred că o să fac o plimbare prin grădină. Ma
aşteaptă o călătorie lungă.
- Desigur. Şi Richard se inclină politicos. Ea nu i
dorea compania. Nu ar fi putut fi mai clară,nici daca
i- ar fi spus-o direct.
- A fost o plăcere să vă cunosc, spuse ea. Ochii ei
ii prinseră pe ai lui şi pentru prima oară de la inceputul
conversaţiei a văzut-o, a văzut tot ce se afla in ea, cit
era de obosită şi de rănită.
Şi văzu că ea işi lua la revedere.
- imi pare rău... Lucy se intrerupse, se uită intr-o
parte. La un perete din piatră.
- imi pare rău că totul nu a ieşit aşa cum aţi sperat.
Mie nu, işi spuse el şi işi dădu seama că era
adevărat. Avu brusc o imagine a vieţii lui ca soţ şi soţie,
alături de Hermione Watson şi se simţi...
Plictisit.
Dumnezeule Mare, cum de işi dădea abia acum
seama de asta? El şi domnişoara Watson nu erau
deloc potriviţi şi de fapt, scăpase ca prin urechile
acului.
Poate că data viitoare cind va avea probleme de
inimă, nu va mai trebui să aibă incredere in judecata
lui, dar asta era de preferat unei căsnicii plictisitoare.
Probabil că trebuia să-i mulţumească lui Lady Lucinda
pentru asta, deşi nu prea ştia bine de ce. Ea nu il
impiedicase să se căsătorească cu domnişoara
Watson; de fapt, il incurajase cu orice ocazie.
FII A MEA, LADY LUCINDA 197