Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

- Am fost, explică el.
- Şi nu mai sinteţi?
Gregory se gindi la asta.
- Ah, incă mai sint.
Şi Lucy simţi că trebuia să-şi ceară scuze. Ceea ce
ştia că era ridicol, pentru că nimic din toate astea nu
era din vina ei. Dar avea atit de inrădăcinată in ea
această nevoie de a se scuza pentru orice. Nu se
putea infrina. Ea vroia ca toată lumea să fie fericită,
intotdeauna dorise asta. Era mai ingrijită, aşa. Mai
ordonată.
176 JULIA QUINN
- imi pare rău că nu v-am crezut in legătura i u
fratele meu. Nu am ştiut. Sincer, nu am ştiut.
Gregory se uită in jos la ea, cu ochi blinzi. Nu <>u≫
sigură cind incepuse, pentru că doar cu o clipă in urrnfl
era obraznic şi nonşalant. Dar acum... era altfel.
- Ştiu că nu aţi ştiut. Şi nu trebuie să vă cemţi
scuze.
- Şi eu am fost la fel de uluită ca şi dumneavoastm
cind i-am găsit.
- Eu nu am fost foarte uluit, spuse el. Cu blindeţu.
ca şi cum ar fi vrut să-i menajeze sentimentele. Sa t>
facă să nu se simtă atit de toantă incit să nu vadă cu
era evident.
Lucy dădu din cap.
- Nu, presupun că nu aţi fost. Dumneavoastră v-atl
dat seama de ce se petrecea, in timp ce eu, nu.
Şi sincer, chiar se simţea ca o proastă. Cum putusu
să nu-şi dea seama? Era vorba despre Hermione şl
fratele ei, ceruie. Dacă cineva putea detecta o idila
care incepea să inmugurească, atunci ea trebuia sa
fie aceea.
Urmă o pauză - una stinjenitoare - şi apoi el spuse:
- O să fiu bine.