Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

-N u .
- Este prea mult.
Nu se putea impiedica să se uite la el, nu-şi putea
lua ochii dintr-ai lui şi - cind intre ei nu mai exista nici
o distanţă, continuă să şoptească:
- Este prea mult.
Şi buzele lui... le atinseră pe ale ei.
Era un sărut.
Fusese sărutată.
Ea. Lucy. Pentru o dată, era ea. Ea era in centrul
lumii. Asta insemna viaţă. Şi i se intimpla ei.
Era remarcabil, pentru că totul părea atit de
copleşitor. Şi totuşi nu era decit un mic sărut - blind,
doar o adiere, atit de uşor ineit aproape că o gidilase.
Simţi un tremur, un iureş, un zbirniitin suflet. Trupul ei
părea să se trezească la viaţă, dar in acelaşi timp
ingheţase locului, ca şi cum s-ar fi temut că o mişcare
greşită ar putea face să dispară totul.
Dar ea nu vroia să dispară totul. Dumnezeu să o
ajute, ea vroia asta. Vroia acest moment şi vroia
amintirea lui şi vroia...
FII A MEA, LADY LUCINDA 179
Pur şi simplu vroia.
lotul. Tot ce putea obţine.
lot ce putea simţi.
Braţele lui se petrecură pe după ea şi ea se lăsă pe
ol, oftind lipită, de gura lui, in timp ce trupul ei intra in
ni intact cu al lui. Asta era, işi spuse ea ca prin ceaţă.
Aceasta era muzica. Aceasta era o simfonie.
Acesta era freamătul. Mai mult decit un freamăt.
Gura lui deveni mai imperioasă şi ea şi-o deschise
pentru el, savurind căldura sărutului. Sărutul ii vorbea,
il striga sufletul. Miinile lui o stringeau mai tare, mai
lare şi ale ei se şerpuiră in jurul lui, aşezindu-se acolo
unde părul lui intilnea gulerul.