Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

Lucy se aşeză la loc, cu un oftat. Era o scenă pe
care o jucaseră de nenumărate ori pină atunci. Sau de
patru ori.
Da, Lucy ştia exact cite scrisori primise Hermione
de 1a romanticul domn Edmonds. Ar fi preferat să nu
ştie; de fapt, era mai mult decit puţin iritată pentru că
acest lucru ii ocupa atita spaţiu valoros din creierul ei,
pe care l-ar fi putut dedica unei cauze mai utile, ca
botanica sau muzica sau, Dumnezeule Mare, chiar
unei alte pagini din ghidul manierelor elegante,
Debrett’s. Dar din nefericire, scrisorile domnului
Edmonds erau un eveniment şi cind Hermione avea
un eveniment, ei bine, Lucy era obligată să-l aibă şi ea.
impărţiseră aceeaşi cameră la Miss Moss’s timp de
trei ani şi cum Lucy nu avea nici o rudă feminină
apropiată care să o introducă in societate, mama
36 JULIA QUINN
Hermionei acceptase să o ajute şi iată-le astfel aici, tot
impreună.
Ceea ce era plăcut, sincer, exceptind prezenţa
veşnică (in spirit cel puţin) a domnului Edmonds. Lucy
nu il văzuse decit o singură dată, dar in mod cert avea
senzaţia că era veşnic acolo, planind deasupra lor,
făcind-o pe Hermione să ofteze in momente ciudate şi
să se uite lung in depărtare, ca şi cum ar memorat un
sonet de dragoste, pentru a-l include in viitoarea ei
epistolă.
Lucy spuse, deşi Hermione nu lăsa impresia că
terminase de citit misiva:
- Eşti conştientă că părinţii tăi nu o să te iase
nicodată să te măriţi cu el, da?
Ceea ce a fost de ajuns ca să o facă pe Hermione
să lase scrisoarea jos.
- Da, ai mai spus-o, ii răspunse ea pe un ton iritat.
- Este secretar, spuse Lucy.