Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

Gregory nu păru deconcertat.
- Nu sint eu un bun trăgător, dar ştiu să mă feresc
de un glonţ.
Asta o făcu curioasă.
- Nu am mai cunoscut un bărbat care să recunoască
că nu este un bun trăgător.
Gregory ridică din umeri.
- Există lucruri pe care pur şi simplu nu le poţi evita.
Eu voi rămine mereu bărbatul Bridgerton care poate fi
intrecut de sora lui, la trasul de aproape.
- Cea despre care mi-aţi vorbit?
- Toate, recunoscu el.
- Ah. Lucy se incruntă. Trebuie să existe un comentariu
prestabilit, pentru o asemenea situaţie. Ce spune
cineva cind un domn işi recunoaşte o lipsă? Nici măcar
nu-şi putea aminti să fi auzit vreodată aşa ceva, dar
precis că undeva, de-a lungul istoriei, un domn recunoscuse.
Şi cineva trebuia să fi făcut o remarcă.
Clipi, aşteptind să-i treacă prin minte ceva logic.
Dar nimic.
Şi atunci...
- Hermione nu poate să danseze. Efectiv ii ieşise
din gură, fără să fi pornit de undeva din mintea ei.
Doamne, Dumnezeule, asta insemna ceva logic?
Gregory se opri, intorcindu-se spre ea cu o expresie
ciudată. Sau poate mai curind uluită. Poate
amindouă. Şi spuse singurul lucru pe care l-ar fi putut
spune cineva, intr-o situaţie ca asta:
- Pardon?
Lucy repetă, de vreme ce nu putea retracta:
FII A MEA, LADY LUCINDA 129
- Nu poate să danseze. De aceea nu dansează.
Pentru că nu poate.
Apoi aşteptă să se deschidă o gaură in pămint, ca
sa sară in ea. Nu conta că el se holba la ea ca şi cum