Julia Quinn - Familia Bridgerton 8 - Fii a mea Lady Lucinda

- Să vă căsătoriţi?
- Şi asta.
- De aceea sinteţi atit de indrăgostit de Hermione?
Gregory se opri - doar o clipă. Pe care Lucy o simţi.
- Nu. A fost cu totul şi cu totul altceva.
- Sigur, spuse ea repede, simţindu-se ca o proastă
pentru că intrebase. Doar ii spusese totul despre asta,
cu o seară inainte - despre dragostea care apare pur
şi simplu, tu neavind nici o şansă. El nu o dorea pe
Hermione ca să-i intre in voie fratelui său; el o vroia pe
Hermione pentru că nu putea să nu o vrea.
FII A MEA, LADY LUCINDA 133
Şi asta o făcu pe Lucy să se simtă şi mai singură.
- Am ajuns, spuse el arătind spre uşa de intrare in
salon. Lucy nici măcar nu-şi dăduse seama că se aflau
deja aici.
- Da, da. Se uită la uşă, apoi se uită la el, apoi se
intrebă de ce i se părea atit de stinjenitor, acum că
trebuiau să-şi spună la revedere.
- Mulţumesc pentru companie.
- Plăcerea a fost de partea mea.
Lucy făcu un pas spre uşă, apoi se intoarse cu faţa
inapoi spre el, cu un mic „Oh!”.
Gregory ridică dintr-o sprinceană.
- S-a intimplat ceva?
- Nu. Dar trebuie să-mi cer scuze - v-am intors din
drum. Aţi spus că vă place să o luaţi intr-acolo - in jos,
spre lac - cind simţiţi nevoia să meditaţi. Şi nu aţi mai
ajuns acolo.
Gregory o privi intrigat, inclinindu-şi uşor capul intro
parte. Şi ochii lui - ah, Lucy işi dori să poată descrie
ce văzu in ei. Pentru că nu inţelegea, nu pricepea cum
de asta o făcu să-şi incline şi ea capul şi să o facă să
simtă că momentul parcă se extindea... mai mult...mai
mult....pină cind ar fi putut dura o viaţă.