a. La Fayona: Monte, nlUrria.b. El Faéu: En Vil<strong>la</strong>ús.c. El Faéu: Monte, en Las Viñas.d. Fayéu: Valcárcel.La faya ya unu <strong>de</strong> los árboles que más abundannos biescos asturianos. Vien <strong>de</strong>l ]<strong>la</strong>tín ( m a t e -r i a ) fa g e a 'ma<strong>de</strong>ra <strong>de</strong> Gaya' < fa gu s 'faya'.Emprimeras faía referencia namás qu'a <strong>la</strong> ma<strong>de</strong>rad'este árboi, pero <strong>de</strong>spuéis pasóu, comu n'outros casos,a nomar al árbol. El !lugar on<strong>de</strong> hai muitafaya ya un fayéu (col sufixu abundancia1 -éu outravegada) ou un faéu (con síncopa <strong>de</strong> [y] ante vocalpa<strong>la</strong>tal tónica comu suel ocurrir n'outros exemplos:yesca-esca, etc.), representaos por 1, 2 ya b, c, d. LaFayona (a) ya nidiamente un aurnentativu <strong>de</strong> faya.El fmtu <strong>de</strong> <strong>la</strong> faya ya'l fayticu (El Valle ya pueblosvaqueiros) ou <strong>la</strong> foi, al que fai referencia'l dichusiguiente: El gochu que va a <strong>la</strong> l<strong>la</strong>n<strong>de</strong>, foi pequenuya vieno gran<strong>de</strong>; / ya'l que foi a <strong>la</strong> foi, / vieno coínufoi.La faya achaparrada, que miedra mui poucu, co<strong>la</strong>groma baxa (<strong>la</strong>s canas sálen-lly cásiraue a ras <strong>de</strong>l suelu)tien el nome <strong>de</strong> polliscu ou pollisca. Metafóricamentenómase asina tamién a <strong>la</strong> presona baxa yaregor<strong>de</strong>ta. El coletivu ya polliscní. Atopámoslu'n:1. El Monte'l Polliscal: En La L<strong>la</strong>rnera. 'Ya unmonte <strong>de</strong> fayas pequeninas, <strong>de</strong> polliscas. Ta <strong>de</strong>baxuEl Cáscaru'.Etimolóxicamente habrá partise, quiciabis, <strong>de</strong>ll<strong>la</strong>tín p ií 1 1 u s 'cría d'un animal cualquiera', que nelpropiu '<strong>la</strong>tín emplegóuse yá col sinificáu axetival <strong>de</strong>'pequenín' (P<strong>la</strong>uto, San Jerónimo). Un <strong>de</strong>riváu, p u -1 1 u 1 u s tien, <strong>de</strong>n<strong>de</strong> Plinio, el valor <strong>de</strong> 'gromu', que,con disimi<strong>la</strong>ción '<strong>de</strong> !liquidas, > * pulluna > * polna> gallegu poiz<strong>la</strong> 'cana d'un árbolJ (Corominas-Pascual, s.v. pollo). El sinónimu ga'legu po<strong>la</strong> podríavenir direutamente <strong>de</strong> pul<strong>la</strong>. En re<strong>la</strong>ción co<strong>la</strong>mesma forma '<strong>la</strong>tina tarían tamién <strong>la</strong>s somedanaspullu-pul&-pullin 'burru', puí~arina 'mariposa', pu-. lleiru, . etc. Pa 1 habría partise <strong>de</strong> p u l l u s (críad'un animal > cría d'un árbol) + un doble sufixu:-iscu (diminutivu-<strong>de</strong>spetivu) + -al (colectivu). EnColungas2 rexistróuse pol<strong>la</strong>scu col valor <strong>de</strong> 'árbolnuevu'.XXXV. FEDIONBA1. La Fedionda: Praos (antes yeran tierras), camínya monte más arriba Vil<strong>la</strong>rin.Los mious informantes tampoucu son sabedoresd'un fitónimu asemeicháu, pero n'outros conceichosasturianos, por exemplu nel <strong>de</strong> Teberga 53, conozsecol nome <strong>de</strong> fediondu una p<strong>la</strong>nta <strong>de</strong> <strong>la</strong> familia <strong>de</strong><strong>la</strong>s ranunculáceas. Helleborus foetidus L. El topónimusomedanu podría tar re<strong>la</strong>cionáu con este fitónimuou outru asemeicháu.XXXVI. FLEITU1. La Fleita: Tierra .en L'Analiega Veigas, másabaxu El Cabuleiru. 'Chámase asina poFque hai fleitadiel<strong>la</strong>s,,que nun son fleitas'. .Outru informante confirmaba,que tenía f leitos.2. La Fleital: L'ombu ya va'lina, en Navachos,<strong>de</strong> <strong>la</strong> Cuendia Alta p'arriba. 'Tien muitos fleitos'.3. La Fleitosa: Prau, La L'arnera.51 García, Constantino, Glosario <strong>de</strong> voces galegas <strong>de</strong> hoxe, Anexo27 <strong>de</strong> Verba, Universida<strong>de</strong> <strong>de</strong> Santiago <strong>de</strong> Composte<strong>la</strong> 1985, S.V.po<strong>la</strong>.52 Vigón, B., Vocabu<strong>la</strong>rio dialectológico <strong>de</strong>l concejo <strong>de</strong> Colunga,Anejo LXIII <strong>de</strong> <strong>la</strong> RFE, Madrid 1955.s3 García Arias, X. Ll., 'De fitonimia asturiana...', p. 725.
4. La Falguera: Pueblu vaqueiru <strong>de</strong> <strong>la</strong> parroquiaVeigas.5. La Manga los Falgueiros ou Manga los Vaqueiros:Veiga con pación, 'en forma <strong>de</strong> manga',en Campos <strong>de</strong> Govia, a <strong>la</strong> <strong>de</strong>reita La Tartul<strong>la</strong> d'Aba-XU.a. La Fleita: Prau, en Caunéu.b. La Fleital: Prau, en Perllunes.c. Fleitin: Prau, C<strong>la</strong>vichas.d. Ga~riüfleitü: Praü, en Gúa.e. Falgueirúa: En Renconcu, Aguinu.f. La Falguera: Prau, tierras, en Perllunes.La pal<strong>la</strong>bra fleitu proce<strong>de</strong> <strong>de</strong>l !<strong>la</strong>tín f i 1 i c t u m'matu <strong>de</strong> fleitos', <strong>de</strong>riváu <strong>de</strong> f i 1 i x , - i c i s 'fleitu'.Outras variantes somedanas son: fulechu (con u inicialquizás por influxu <strong>de</strong> <strong>la</strong> l<strong>la</strong>bio<strong>de</strong>ntal f), <strong>la</strong> másfrecuente ente los vaqueiros; flechu (mui emplegadatarnién polos vaqueiros); ya feleitu, sin síncopa <strong>de</strong> <strong>la</strong>vocal inicial. La solución [e] en fulechu ya flechudcébese, <strong>de</strong> xuru, al influxu <strong>de</strong>l asturianu d'outras zonason<strong>de</strong>'l resultáu <strong>de</strong> -kt- foi l'africada prepa<strong>la</strong>talsorda [e], non [-it-] comu'n Somiedu. Fleitu perdíu'lsen colectivu ,que tenía'n l<strong>la</strong>tín. D'ahí que lu atopemosna toponimia incrementáu colos sufixos correspondientes.Asina'n 2, 3, ya b. Outros fitónimos somedanos<strong>de</strong> <strong>la</strong> mesma familia son: Fleitaniel<strong>la</strong>, queMenén<strong>de</strong>z García 54 rexistróu'n El Valle ya que <strong>de</strong>finecomu 'fleitu machu'; fleitariel<strong>la</strong> albar 'p<strong>la</strong>nta <strong>de</strong> <strong>la</strong>familia <strong>de</strong> <strong>la</strong>s aspleniaceae; asplenium trichomanes';fleitariel. brava 'p<strong>la</strong>nta <strong>de</strong> <strong>la</strong> familia <strong>de</strong> <strong>la</strong>s polypdiaceae;po~lypodiurn vulgare'.Outru <strong>de</strong>riváu <strong>de</strong> filix, -icis foi "filicari a (<strong>la</strong>s Felguera(s) o Felgaria(s) son frecuentes54 Menén<strong>de</strong>z García, M., El cuarto <strong>de</strong> los valles ..., 11 (Vocabu<strong>la</strong>rio-índices),Uviéu 1965.55 Los <strong>de</strong>rivaos toponimicos <strong>de</strong> * f i l i c a r i u m son enformaabundantes na Galorromania ya u'Italiq, sobremanera na zona norteya'n Toscana (Tuchel, H.-G., 'Geografía linguistica e toponomastica:na documentación medieval %). D'él proce<strong>de</strong>rían losfitotopónimos 4, 5, e ya f, que se correspuen<strong>de</strong>n col<strong>de</strong>l centru dlAsturias La Felguera. NeI nuesu casuI'abertura d' [e-] inicial n' [a-] podría <strong>de</strong>splicac::pol influxu <strong>de</strong> 1 implosiva. Los que viven na Falguerason 'los falgueiros', a 30s que se refier 5.Los topónimos <strong>de</strong>l tipu La Fleita puen tener outraesplicación, <strong>de</strong>n<strong>de</strong> f r a c t a (el trueque <strong>de</strong> l1íquidasya enforma frecuente), participiu <strong>de</strong> f r a n -g e r e 'romper, fen<strong>de</strong>r, frañir' ".Del '<strong>la</strong>tín f 1 o r e m .a. Cuetuflor: Santiagu.XXXVIII. PREISNUDel !<strong>la</strong>tín f r a x i n u m .1. El Freisnu: Pra,<strong>de</strong>ríatn Palomba (La Wamera),ente El Sierru ya La L<strong>la</strong>m,era. Antes había tamiéntierras. L'informante dizme ,qu<strong>la</strong>gora allí nunhai freimos, pero ,que s'alcuerda <strong>de</strong> cuandu 1'0s baltanonpa faer vigas pa una corte.a. Freisnéu: Prau, en Perllunes, col sufixu coletivu-éu < - e t u m .b. Fresnéu: Monte, ti,erra, prau, en Las Morteras,con <strong>la</strong> redución posible <strong>de</strong>l ditongu <strong>de</strong>creciente'nposi,ción átona.c. L<strong>la</strong>n<strong>de</strong>lfreisnu: Monte, Castru.FILIX e i suoi <strong>de</strong>rivati italiani'. Actes du Xe Congres Intemtiond <strong>de</strong>Linguistique et Philologie Romanes (Strasbourg, 1962), t. 111, Klincksieek,Paris, 1965, pp. 1.111-1.128 (p. 1.115).56 El Libro Registro <strong>de</strong> C o k (segunda parte...), p. 418-419.57 García Arias, X. U., Pueblos asturianos.. ., p. 301. Bobes Naves,C., 'La toponimia romana <strong>de</strong> Asturias (continuación)', EméritaXXIX, pp. 1-52 (p. 44).
- Page 5 and 6:
La presencia de la llingua nos rnu
- Page 8 and 9:
Una encuesta Ilinguística nel sieg
- Page 10 and 11:
29 .O) i Qué consecuencies importa
- Page 12 and 13:
Herr 13, encontiando l'esporpolle d
- Page 14 and 15:
de Bouhours, qu'esborria la distinc
- Page 16 and 17:
es xoncíes a un llinguax francu, p
- Page 18:
grupu humán nel que la llingua ye
- Page 21 and 22:
2. Na marina oriental asturiana rep
- Page 23 and 24:
«juntos y unánimemente dijeron: Q
- Page 25 and 26:
13) La Moría (Llanes):Barriu d,e l
- Page 27 and 28:
Siend,o abondos los exemplos del to
- Page 29 and 30:
Per otra parte, estos testimonios a
- Page 31 and 32:
que poder iguar aquellos; de mou es
- Page 33 and 34: otra mora - more, de non fácil int
- Page 35 and 36: c 1 a v i c u 1 a > llavía (Llena)
- Page 37 and 38: qu'enantes señalé na llingua. D'o
- Page 39 and 40: gurada por circunstancias política
- Page 41 and 42: 4.-¿Sedesprende una consecuencia?D
- Page 43 and 44: presente d'e la lengua. En efecto,
- Page 45 and 46: en el extranjero, se instaló en Ca
- Page 47 and 48: ta sociolingüística en todo el Pr
- Page 49 and 50: Vieyu altu alemán: sten (stan). Vi
- Page 51 and 52: a prehistórica n7Asturies7 preindo
- Page 53 and 54: (n > nn > E) con ciarru de la e en
- Page 55 and 56: Celta-bretón: barf 'barba'. Llítu
- Page 57 and 58: 11.-CONTAMÍN ('CONTAP'IINATIO') DE
- Page 59 and 60: le lleonés. FALISGA < fauvent)isca
- Page 61 and 62: 26.-ASTURIANU: GUARAR pro GORAR ( G
- Page 63 and 64: Esti sistema na crianza de pallabre
- Page 65 and 66: doropéu ten-/tan- 'estirar', 'este
- Page 67: Llatín-asturianu: YA < et (casteil
- Page 70 and 71: nel!a tamién 10s fitotopónimos de
- Page 72 and 73: les. Pertenez a éste últimu. 'Hai
- Page 74 and 75: entá quedan restos de lo ,que foi
- Page 76 and 77: iLArtosina ya Artedal ufiertan una
- Page 78 and 79: llinguas xermánicas. Ya d'orixen d
- Page 80 and 81: z g ; 3E K . M WO'Z k cjC O c dam 3
- Page 82 and 83: La cibiella ya una atadura feita pr
- Page 86 and 87: d. Suffresnu: Prau, tierra, El Cout
- Page 88 and 89: i a 64, ta presente nel nome .dlun
- Page 90 and 91: LIV. MIXACANEl mixacán ou meixacá
- Page 92 and 93: dente. En Somiedu güei yá nun se
- Page 94 and 95: Ya probable que 1 ya a vengan d'un
- Page 96 and 97: -ada < - a tu m, - a t a m val tami
- Page 98 and 99: touza); lleonesas ya aragonesas (to
- Page 100 and 101: .SS A 9z.z 'd '.U .o :ape!l3 .yy'9E
- Page 102 and 103: del Arca, gestada en ambientes no o
- Page 104 and 105: matúrgicas con la tierra humedecid
- Page 106 and 107: Texto de la Crónica Rutenm:(Segund
- Page 108 and 109: 'PPZ 'd '(986L 'l!P3) se!JWW :-!J9S
- Page 110 and 111: Cintu. ElColgaes de la sierra La Fa
- Page 113 and 114: La vía del CintuLos LlanosLa Mozqu
- Page 115 and 116: humancs, aunque se conceptualicen c
- Page 117 and 118: familia con documentación tanto hi
- Page 119 and 120: 4. Cuatro hablaron en presente y do
- Page 121 and 122: pensaciones, en dinero y especies,
- Page 123 and 124: sólo no son incompatibles, sino ne
- Page 125 and 126: ción de la propia ralidad. Esta ve
- Page 127 and 128: cue~ztio, que val pa tener pol cumb
- Page 132 and 133: LLETRES VIEYESCarta de 188~En marzu
- Page 134 and 135:
duras, ij nó ,dice có la su" alta
- Page 136 and 137:
messura de la Ilingua. E 9 mUchu y
- Page 138 and 139:
á ñeruássu, facen el cuchu pa cu
- Page 140 and 141:
Campanes les de Toledu:Rollu el de
- Page 142 and 143:
vn seruiciu al tené cuEta del babl
- Page 144:
i háto comu hacienda, llamaos ási
- Page 147 and 148:
TRESS NOTES D'AMORÑidies les palla
- Page 149 and 150:
ti y polos tos fiyos, que tienen al
- Page 151 and 152:
MUYER: iYe polos fiyos polo que yo
- Page 153 and 154:
lo soilutos): -Perdóneme,padre; se
- Page 155 and 156:
porque esti tipu de «shows» (desa
- Page 157 and 158:
TRAVESTI: Nun puedo. Yeren muyeres.
- Page 159 and 160:
niéndose). Siga. Pero seya breve.
- Page 161 and 162:
nin muyer, voi quedar una risión,
- Page 163 and 164:
cia, muncha gracia! ¿Entendederes
- Page 168 and 169:
CARTA OFICIAL A LA R.A.E.Ilmo. Sr.
- Page 170 and 171:
-$4: p;.*1UTe a s3-e'~8 3'Si! o * g
- Page 172 and 173:
Dende'l pasáu mes d'mhobre «La Vo
- Page 174 and 175:
Telvino González, Evanxeliu de Sm
- Page 176 and 177:
y los homes quixeren más les teneb
- Page 178 and 179:
Hui dellos años, mumhos de nós, d
- Page 180 and 181:
Tamos falando de diferencies ente l
- Page 182:
nun tenga muita importancia, con ou
- Page 185:
ACABÓ D'EMPRENTASENOS TALLERESARTE