i a 64, ta presente nel nome .dlun pueb'lu ,dJesta parroquia:1. La L&mera: 'Hai prehiljí l<strong>la</strong>meras abondas.Co<strong>la</strong> sua ma<strong>de</strong>ra faíanse madreñas'. Fain referenciaal pueblu 2 ya 3.2. La Cuesta La L<strong>la</strong>mera: Tarrén pindiu a <strong>la</strong>vera'l pueblu.3. El Regueiru La L<strong>la</strong>r?zera: Regueiru que sal<strong>de</strong> <strong>de</strong>baxul pueblu.4. Las Lameras: Campas, pascones, tres LaCampa Fonsu, en Veiyas. Antes yeran tierras. 'Tienenl<strong>la</strong>meras'.a. L<strong>la</strong>meva: Prau, en C<strong>la</strong>vichas.b. L<strong>la</strong>mera: En La Bustariega.c. L<strong>la</strong>mera: Prau, en Pineda.d. Rit~ L<strong>la</strong>mera: Regueiru quJatravi,esa'l pueblu<strong>de</strong> Pineda.)e. La Cueva <strong>la</strong> &<strong>la</strong>meirona: Nel monte, Castru.Nos casos nos qu'hai l<strong>la</strong>nzeras paez nidiu que tamos<strong>de</strong><strong>la</strong>ntre fitotopónimos, pero podía camentaseau'a lo menos en jdalgún exemplu se trate <strong>de</strong> <strong>de</strong>rivaos<strong>de</strong> 1 a m a + - a r i a . L<strong>la</strong>ma ta vivu comu ape<strong>la</strong>tivuya alcuéntrase tamién en <strong>de</strong>llos topónimos. Los sous<strong>de</strong>rivaos na fa<strong>la</strong> somedana son abondos: ZZamarpa,1Jamargzc. l<strong>la</strong>mavpui7u. l<strong>la</strong>masal, l<strong>la</strong>rqzazu, etc.XLVII. LLENADe 1 i g n a , plural <strong>de</strong> l i g n u m 'ma<strong>de</strong>iru'.a. La Pena'l Lleñeiru: Monte, en Balbrán, Saliencia.'Ya una pena chena fayas'. De xuru, el sounome fai referencia a <strong>la</strong> bayura <strong>de</strong> llena. Poro'l sufixu61 Corominas, Tópica hespérica, 11 ..., p. 211.abundancia1 -eiru. Nel!a hai una cueva que según <strong>la</strong>jjeenda tien una chalga <strong>de</strong> los moros.XLVIII. LLFNUL<strong>la</strong>tín 1 i n u m .1. Llinares: Varios praos, en Veigas.2. La Llinariega: Praos, en Valmayor (Vil<strong>la</strong>rín).a. Las Llinariegas: Praos, en La Peral.b. Llinariega: Monte, en Castru.c. &íinareicha: Praos, pastu, tarrén, ,etc., en Valcárcel.,d. Veiga Llinares: Prau xuntu al ríu, Saliencia.Los sufixos -ay, -iegu tienen valor coletivu, abundancial.En 2, a ya b: -ar + -iegu. La terminación-eicha, en c, cupón un sufixu -icuZa (en Teberga haiun topónimu asemeicháu: Llirzarechu; <strong>la</strong> redución eia e pue 'esplicase fácilmente al dir seguíu <strong>de</strong> <strong>la</strong> pa<strong>la</strong>tal[e]) 65.Gü,ei yá nun se sema'l Ilinu, pero <strong>la</strong> xente viechasigue alcordándose <strong>de</strong> cuandu se semaba. Caltiénensena fa<strong>la</strong> los nomes llinu, llinaza. Na docurnentaciónmedieval estas tijerras <strong>de</strong>dicadas al llinu llevabanel nome <strong>de</strong> Linares, Linar, Lineras, Linaregas,Linaregas M, co<strong>la</strong>s que s'han re<strong>la</strong>cionar los fitotopónimoscitaos.IL. MADEI'RUDel l<strong>la</strong>tín * m a t e r i u m (sacáu d,e m a t e r i apor analoxía <strong>de</strong>l singu<strong>la</strong>r 1 i g n u m xuntu al colectivu.enantes plural, l i g n a ) .65 García Arias, 'De toponimia Tebergana.. .', p. 136.M Colección <strong>de</strong> Documerztos <strong>de</strong> <strong>la</strong> Catedral <strong>de</strong> Oviedo Docs.núms. 20, 34, 45, 66, 113, 143, 148; El Libro Registro <strong>de</strong> Corius(segunda parte), p. 339.
a. El Chanu los Ma<strong>de</strong>iros: Monte, Éndriga.b. LJOuteiru los Ma<strong>de</strong>iros: en Varcácele, Aguinu.L. MALVAD'el '<strong>la</strong>tín m a 1 v a .a. La Malva: Xuntu a La Mesta los Ríos.La malva ya una p<strong>la</strong>nta <strong>de</strong> <strong>la</strong> familia <strong>de</strong> <strong>la</strong>s malvaceae.Malva. Quiciabis se trate <strong>de</strong> <strong>la</strong> malva rcrtundifolia.Empiegase p'abiandar ios catarros a <strong>la</strong>s personasya a 101s animales.LI. MtANZ,ANAVer CARUEZU.LII. MATA1. La Mata llArtosina: Paraxe'n Navachos, citáuyá S.V. artu.2. La Matiel<strong>la</strong>: Paraxe con monte baxu, d'árgomas,etc. Ta encima Corros, escontra Arvichales.3. El Matón: Prau ya monte <strong>de</strong> fayas, cercaCueva.4. Las Tierras <strong>de</strong> La Mata <strong>la</strong> Llera: Tierras enL'Analiega Veigas. 'Tán <strong>de</strong>l l<strong>la</strong>u Cd'arriba ya <strong>de</strong>l l<strong>la</strong>ud'abaxu <strong>de</strong> La Carril, que ya'l camín que va pa Cuxega'.5. Las Matas: Tierra, praos, Vil<strong>la</strong>rín.a. La Mata Redonda: En Gua, no monte.b. Las Matas: Tierra ou prau, en Las Morteras.c. Las Matas: Monte, n'Urria.d. Las Matas: Monte, en El Valle.h<strong>la</strong>tu ou mata empléganse n'asturianu comu ape-<strong>la</strong>tivos col valor <strong>de</strong> 'bardial'. Dalgunos <strong>de</strong> los topónimosanteriores fain refe~lencia a ello. Mata puefae<strong>la</strong> tamién a un biescu ou a un cuadru nel quenacen, ensin ser semadas, p<strong>la</strong>ntas <strong>de</strong> cua<strong>la</strong>quier c<strong>la</strong>s.Esta podría ser outra posible esplicación <strong>de</strong> dalgunos<strong>de</strong> los fitotopónimos enantes citaos. Mata tien<strong>la</strong> sua correspon<strong>de</strong>ncia nos outros romances peninsu<strong>la</strong>res,en vascu, provenzal, sardu, dialeutos meridionalesitalianos ya'n bereber. El sou orixen yapoucu c<strong>la</strong>ru. Pa Corominas-Pascua1 (S.V. mata) yaposible que venga <strong>de</strong>l l<strong>la</strong>tín tardíu m a t t a 'estera',documentada namái <strong>de</strong>n<strong>de</strong> S. Xerónimu, San Agustínya outros Pais <strong>de</strong> <strong>la</strong> Iles<strong>la</strong>. Matta pasaría <strong>de</strong>l sousinificáu orixinariu ('estera, texíu bastu feitu conxuncos, espartu, palmas, etc.') al <strong>de</strong> 'estensión <strong>de</strong>monte baxu que tapez el suelu' ya <strong>de</strong>spuéis, por unI<strong>la</strong>u, a 'conxuntu <strong>de</strong> cousas ou seres vivos', 'rmu'ou bien 'biescu', ya pol toutru, a 'bardial, matorral',ya a lo postreiru a 'pía d'una p<strong>la</strong>nta'. Pa Hubschmidtoda esta riestra nomes nun puen re<strong>la</strong>cionase col!<strong>la</strong>tín tardíu m a t t a por razones semánticas 67 sinóncon una voz preindoeuropea * m a t t a 68.LIII. MICHUDel l<strong>la</strong>tín m i 1 i u m .1. Tierra <strong>la</strong> Michariega: Vil<strong>la</strong>rín.El michu ou miyu foi un cereal mui sernáu n'Asturiashasta l'inxerimientu'l maíz, <strong>de</strong>l qu'hai abondasreferencias na documentación medieval. De xuru,al sou cultivu fai referencia'l topónimu 1. El souorixen sería un <strong>de</strong>riváu <strong>de</strong> mi 1 ium : mi 1 i a-raeca@.67 'Lenguas prerromanas no indoeuropeas, Testimonios románi-cos ...', p. 39.6s 'Le vocabu<strong>la</strong>ire préroman <strong>de</strong>s Pyrénées et <strong>de</strong>s Alpes', Actas <strong>de</strong>lVI1 Congreso Internacional <strong>de</strong> Lingüística Románica (Barcelona 1953).1, Barcelona 1955, pp. 429-435 (p. 433).69 Moralejo Laso, A., Toponimia gallega y leonesa ..., p. 152.
- Page 5 and 6:
La presencia de la llingua nos rnu
- Page 8 and 9:
Una encuesta Ilinguística nel sieg
- Page 10 and 11:
29 .O) i Qué consecuencies importa
- Page 12 and 13:
Herr 13, encontiando l'esporpolle d
- Page 14 and 15:
de Bouhours, qu'esborria la distinc
- Page 16 and 17:
es xoncíes a un llinguax francu, p
- Page 18:
grupu humán nel que la llingua ye
- Page 21 and 22:
2. Na marina oriental asturiana rep
- Page 23 and 24:
«juntos y unánimemente dijeron: Q
- Page 25 and 26:
13) La Moría (Llanes):Barriu d,e l
- Page 27 and 28:
Siend,o abondos los exemplos del to
- Page 29 and 30:
Per otra parte, estos testimonios a
- Page 31 and 32:
que poder iguar aquellos; de mou es
- Page 33 and 34:
otra mora - more, de non fácil int
- Page 35 and 36:
c 1 a v i c u 1 a > llavía (Llena)
- Page 37 and 38: qu'enantes señalé na llingua. D'o
- Page 39 and 40: gurada por circunstancias política
- Page 41 and 42: 4.-¿Sedesprende una consecuencia?D
- Page 43 and 44: presente d'e la lengua. En efecto,
- Page 45 and 46: en el extranjero, se instaló en Ca
- Page 47 and 48: ta sociolingüística en todo el Pr
- Page 49 and 50: Vieyu altu alemán: sten (stan). Vi
- Page 51 and 52: a prehistórica n7Asturies7 preindo
- Page 53 and 54: (n > nn > E) con ciarru de la e en
- Page 55 and 56: Celta-bretón: barf 'barba'. Llítu
- Page 57 and 58: 11.-CONTAMÍN ('CONTAP'IINATIO') DE
- Page 59 and 60: le lleonés. FALISGA < fauvent)isca
- Page 61 and 62: 26.-ASTURIANU: GUARAR pro GORAR ( G
- Page 63 and 64: Esti sistema na crianza de pallabre
- Page 65 and 66: doropéu ten-/tan- 'estirar', 'este
- Page 67: Llatín-asturianu: YA < et (casteil
- Page 70 and 71: nel!a tamién 10s fitotopónimos de
- Page 72 and 73: les. Pertenez a éste últimu. 'Hai
- Page 74 and 75: entá quedan restos de lo ,que foi
- Page 76 and 77: iLArtosina ya Artedal ufiertan una
- Page 78 and 79: llinguas xermánicas. Ya d'orixen d
- Page 80 and 81: z g ; 3E K . M WO'Z k cjC O c dam 3
- Page 82 and 83: La cibiella ya una atadura feita pr
- Page 84 and 85: a. La Fayona: Monte, nlUrria.b. El
- Page 86 and 87: d. Suffresnu: Prau, tierra, El Cout
- Page 90 and 91: LIV. MIXACANEl mixacán ou meixacá
- Page 92 and 93: dente. En Somiedu güei yá nun se
- Page 94 and 95: Ya probable que 1 ya a vengan d'un
- Page 96 and 97: -ada < - a tu m, - a t a m val tami
- Page 98 and 99: touza); lleonesas ya aragonesas (to
- Page 100 and 101: .SS A 9z.z 'd '.U .o :ape!l3 .yy'9E
- Page 102 and 103: del Arca, gestada en ambientes no o
- Page 104 and 105: matúrgicas con la tierra humedecid
- Page 106 and 107: Texto de la Crónica Rutenm:(Segund
- Page 108 and 109: 'PPZ 'd '(986L 'l!P3) se!JWW :-!J9S
- Page 110 and 111: Cintu. ElColgaes de la sierra La Fa
- Page 113 and 114: La vía del CintuLos LlanosLa Mozqu
- Page 115 and 116: humancs, aunque se conceptualicen c
- Page 117 and 118: familia con documentación tanto hi
- Page 119 and 120: 4. Cuatro hablaron en presente y do
- Page 121 and 122: pensaciones, en dinero y especies,
- Page 123 and 124: sólo no son incompatibles, sino ne
- Page 125 and 126: ción de la propia ralidad. Esta ve
- Page 127 and 128: cue~ztio, que val pa tener pol cumb
- Page 132 and 133: LLETRES VIEYESCarta de 188~En marzu
- Page 134 and 135: duras, ij nó ,dice có la su" alta
- Page 136 and 137: messura de la Ilingua. E 9 mUchu y
- Page 138 and 139:
á ñeruássu, facen el cuchu pa cu
- Page 140 and 141:
Campanes les de Toledu:Rollu el de
- Page 142 and 143:
vn seruiciu al tené cuEta del babl
- Page 144:
i háto comu hacienda, llamaos ási
- Page 147 and 148:
TRESS NOTES D'AMORÑidies les palla
- Page 149 and 150:
ti y polos tos fiyos, que tienen al
- Page 151 and 152:
MUYER: iYe polos fiyos polo que yo
- Page 153 and 154:
lo soilutos): -Perdóneme,padre; se
- Page 155 and 156:
porque esti tipu de «shows» (desa
- Page 157 and 158:
TRAVESTI: Nun puedo. Yeren muyeres.
- Page 159 and 160:
niéndose). Siga. Pero seya breve.
- Page 161 and 162:
nin muyer, voi quedar una risión,
- Page 163 and 164:
cia, muncha gracia! ¿Entendederes
- Page 168 and 169:
CARTA OFICIAL A LA R.A.E.Ilmo. Sr.
- Page 170 and 171:
-$4: p;.*1UTe a s3-e'~8 3'Si! o * g
- Page 172 and 173:
Dende'l pasáu mes d'mhobre «La Vo
- Page 174 and 175:
Telvino González, Evanxeliu de Sm
- Page 176 and 177:
y los homes quixeren más les teneb
- Page 178 and 179:
Hui dellos años, mumhos de nós, d
- Page 180 and 181:
Tamos falando de diferencies ente l
- Page 182:
nun tenga muita importancia, con ou
- Page 185:
ACABÓ D'EMPRENTASENOS TALLERESARTE