Comportamentul consumatorului

Comportamentul consumatorului
considera că o seară la discotecă ar fi calea cea mai sigură de relaxare, însă dacă grupul
respinge această soluţie, comportamentul studentului în direcţia dorită de acesta nu s-ar mai
materializa.
d. problemele de măsurare. Măsurarea atitudinii reprezintă un demers relativ dificil. În
multe situaţii, consumatorul, în mod inconştient, dă răspunsuri false celor care sunt
interesaţi a-i cunoaşte atitudinile. Atitudinea vizibilă şi conştientă faţă de un produs cum ar
fi mopul de curăţat podeaua ar putea fi una pozitivă, corelată cu eventuale răspunsuri
favorabile date operatorilor de interviu.
În mod real însă, consumatorul va reacţiona în concordanţă cu atitudinea reală, care poate fi
negativă, în special faţă de o astfel de activitate şi, implicit, către un astfel de prod. Din această
cauză, marketerii pot sesiza de multe ori contradicţii între atitudinile studiate şi comportamentul
efectiv adoptat de către consumatori
DE REȚINUT !
Astfel de situaţii nu trebuie să presupună însă un comportament pasiv din partea
marketerului. Acesta poate folosi demersuri de studiere, dar şi de convingere care să facă din
atitudine o forţă care să genereze un comportament favorabil propriei mărci. Tehnicile
proiective, poziţionarea simbolică a produsului sunt exemple de instrumente şi demersuri ce pot
juca un rol important în privinţa cunoaşterii şi modelării atitudinilor consumatorilor.
5.3. POSIBILITĂŢI DE MODIFICARE A ATITUDINII
Schimbarea atitudinii este legată de mecanismele persuasiunii. În funcţie de importanţa
pe care o au, atitudinile sunt centrale (legate direct de valorile fundamentale ale individului) şi
periferice, referitoare la aspectele secundare ale mediului.
În plus, influenţa asupra consumatorului se realizează mai uşor în stadiul cognitiv decât
în cel conativ. Aplicaţiile acestor două observaţii se regăsesc în eficienţa metodelor de marketing
Universitatea Hyperion | 2011
58