carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...
carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...
carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Săptămâna europeană <strong>pentru</strong> securitate <strong>şi</strong> sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor<br />
diverse forme:<br />
▪ refuzul de a comunica cu persoana;<br />
▪ neatribuirea de sarcini sau supraîncărcarea;<br />
▪ privarea de instrucţiuni sau instrucţiuni contradictorii;<br />
▪ sarcini lipsite de sens sau sarcini ce depăşesc competenţa persoanei ;<br />
▪ afişarea la vizier ca exemplu negativ ;<br />
▪ condiţii de muncă degradante;<br />
▪ critici neîncetate, sarcasme repetate;<br />
▪ farse umilitoare;<br />
▪ cuvinte calomnioase, insulte, ameninţări.<br />
Definiţie<br />
Hărţuirea morală la locul de muncă este definită ca un ansamblu de intrigi, uneltiri<br />
repetate „care au ca scop sau ca efect o degradare a condiţiilor de muncă, capabilă să aducă<br />
prejudicii drepturilor salariatului sau demnităţii sale, să îi afecteze starea de sănătate fizică sau<br />
morală sau să compromită viitorul său profesional”.<br />
Hărţuirea morală poate avea diverse motive, cel mai adesea:<br />
▪ hărţuirea gratuită, perversă, pur <strong>şi</strong> simplu doar <strong>pentru</strong> a face rău;<br />
▪ hărţuirea făcută <strong>pentru</strong> „a da afară” un salariat fără a fi concediat;<br />
▪ hărţuirea strategică, folosită în cadrul unei politici interne, <strong>pentru</strong> a determina o<br />
concurenţă între salariaţi cu scopul creşterii productivităţii acestora.<br />
Hărţuirea morală în muncă poate apărea:<br />
▪ între colegi aflaţi pe acela<strong>şi</strong> plan ierarhic<br />
▪ de la superior la subordonat<br />
▪ de la subordonat către superior<br />
▪ când un colectiv sau grup de salariaţi transformă un coleg în „ţap ispă<strong>şi</strong>tor”<br />
Diferitele studii arată că aceste practici s-au înmulţit în ultimii ani, iar criza locurilor<br />
de muncă împiedică victima să plece, continuând să muncească în acelea<strong>şi</strong> condiţii.<br />
Consecinţe asupra stării de sănătate<br />
▪ tulburările de atenţie <strong>şi</strong> memorie<br />
▪ sentimente de descurajare, de pesimism, de culpabilitate, izolare<br />
▪ pierderea încrederii în sine<br />
▪ pierderea încrederii în sensul meseriei/profesieisale<br />
▪ depresia<br />
▪ suicid<br />
Există ţări în care legiuitorul a intervenit, introducând în Codul muncii noţiunea de<br />
hărţuire morală <strong>şi</strong> pedepsirea sa prin Codul penal.<br />
Consecinţe asupra intreprinderii<br />
Salariatul hărţuit, stressat, care <strong>şi</strong>-a pierdut încrederea în sine, va avea dificultăţi în a lua<br />
o iniţiativă sau în a lua decizii. Calitatea muncii scade, chiar dacă el î<strong>şi</strong> mobilizează toată<br />
energia <strong>pentru</strong> a rezista la presiuni. Cu timpul sănătatea sa se va deteriora <strong>şi</strong> va trebui să<br />
întrerupă activitatea <strong>pentru</strong> a se trata. Absenteismul <strong>şi</strong> deteriorarea climatului de la locul de<br />
muncă au consecinţe negative asupra intreprinderii.<br />
Costurile directe <strong>şi</strong> indirecte datorate unui climat nefavorabil la locul de muncă sunt<br />
enorme nu numai <strong>pentru</strong> intreprindere ci <strong>şi</strong> <strong>pentru</strong> societate, conform unui studiu efectuat de<br />
Heinz Leymann asupra fenomenului de „mobbing.<br />
104